Malondialdehida

Informatii generale

Peroxidarea lipidica este un mecanism major de aparitie a leziunilor celulare si presupune oxidarea acizilor grasi polinesaturati cu formarea unor specii reactive si produsi toxici. Intr-o celula in care se acumuleaza radicalii liberi, acizii grasi, care in mod normal ar fi supusi β-oxidarii in mitocondrii, vor urma calea peroxidarii lipidice in urma careia rezulta ca produs final malondialdehida (MDA).

Malondialdehida poate fi intalnita in multe probe biologice (ser, plasma, urina, tesuturi si chiar produse alimentare) si a devenit unul dintre cele mai folositi indicatori pentru a estima efectele stresului oxidativ asupra lipidelor^2;5.

Este o dialdehida (alcatuita din 3 atomi de carbon) intens reactiva, formata in toate celulele de mamifere in urma procesului de peroxidare a acizilor grasi polinesaturati si din metabolismul acidului arahidonic (biosinteza prostaglandinelor si tromboxanului). Se leaga covalent la gruparile amino ale proteinelor, lipoproteinelor, fosfolipidelor sau ADN-ului. MDA reactioneaza cu ADN-ul pentru a forma malondialdehid-deoxiguanozine si deoxiadenozine, insa compusul principal este o pirimidopurinona, numita M1G, care poate contribui semnificativ la aparitia cancerului determinat de stilul de viata si factorii dietetici.

Spre deosebire de radicalii liberi, aldehidele sunt relativ stabile si, prin urmare, pot sa difuzeze prin membrane si pot astfel actiona la distanta de locul original al radicalilor liberi^1;4;6.

Proteinele modificate pot prezenta alterari structurale, ale antigenitatii si comportamentului fizico-chimic (disfunctie sau inactivare). Desi MDA poate fi inactivata de aldehid-dehidrogenaze, productia sa este accelerata de stresul oxidativ si, atunci cand concentratiile ating niveluri critice, dialdehida poate scapa procesului de detoxifiere. MDA este un compus toxic implicat in procesul de mutageneza la persoanele varstnice, carcinogeneza, nefropatie diabetica, leziuni determinate de radiatii si o serie de alte procese patologice. Unele studii au raportat un nivel seric crescut de MDA in bolile parazitare^4;6.

Recomandari pentru determinarea malondialdehidei –  evaluarea stresului oxidativ^2;3.

Pregatire pacient – preferabil à jeun (pe nemancate)³.

Specimen recoltat – sange venos³.

Recipient de recoltare – vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant³.

Prelucrare necesara dupa recoltare – in maxim 30 minute de la recoltare se separa plasma prin centrifugare 15 minute la 1500 x g [g = (1118 + 10^-8) x (raza in cm) x (rpm)²]; pentru separarea plasmei se foloseste  o pipeta de plastic. Se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, plasma se pastreaza la -20°C in recipient de plastic (polipropilen sau polistiren); probele de plasma recoltate in afara laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate⁴.

Volum proba – 1 mL plasma⁴.

Stabilitate proba – probele de plasma sunt stabile maxim 1 luna la -20°C³.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, plasma decongelata³.

Metoda – cromatografie de lichide sub inalta presiune (HPLC) cu detectie prin fluorescenta⁴.

Valori de referinta – <1µmol/L⁴.

Bibliografie

1. Abcam, Test Catalog Malondialdehyde (MDA), www.abcam.com, Ref Type: Internet Communication.

2. Genova Diagnostics. Test Catalog. Oxidative Stress Analysis. www.genovadiagnostics.com, Ref Type: Internet Communication.

3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2011. Ref Type: Catalog.

4. Neuromics, Test Catalog Malondialdehyde (MDA), www.neuromics.com, Ref Type: Internet Communication.

5. Newlifescience, Test Catalog Malondialdehyde (MDA), www.nwlifescience.com, Ref Type: Internet Communication.

6. Rosaria Alba Merendino, Francesco Salvo, Antonella Saija, Giuseppe Di Pasquale, Antonio Tomaino, Paola Lucia Minciullo, Giuseppe Fraccica and Sebastiano Gangemi. Malondialdehyde in benign prostate hypertrophy: a useful marker? In Mediators of Inflammation, 12(2):127-128, 2003.