Infecţiile oculare pot afecta diferitele structuri anatomice ale globului ocular, orbita şi organele accesorii de protecţie (sprâncene, pleoape şi glande lacrimale). Ele interesează mai frecvent organele anexe (pleoape şi conjunctiva) decât globul ocular propriu-zis.

Conjunctiva vine în contact strâns cu corneea şi de aceea se constată adesea o infecţie dublă: keratoconjunctivita.¹

Portajul nazal de Staphylococcus aureus constituie un factor favorizant pentru apariţia conjunctivitei bacteriene.
Microbiota indigenă a pleoapelor o reflectă pe cea a tegumentului. Cele mai mari densităţi microbiene sunt realizate în glandele pilosebacee şi în orificiile glandulare, dominanţi fiind stafilococii coagulazo-negativi. Colonizarea glandelor pilosebacee este realizată şi de specii de Propionibacterium, precum şi de organisme anaerobe. Bacilii difteromorfi fac parte şi ei din flora găsită în mod normal pe tegumentul şi marginea liberă a pleoapelor.

Conjunctiva şi corneea prezintă o încărcătură microbiană redusă datorită spălării prin secreţia lacrimală antrenată de mişcările palpebrale.

De pe conjunctiva normală se pot izola:

• în aproximativ 94% din cazuri: stafilococi coagulazo – negativi;
• ocazional: bacili difteromorfi, specii de Candida, Staphylococcus aureus, diverşi streptococi, neisserii nepretenţioase nutritiv, specii de Haemophilus, enterobacteriaceae, pseudomonade, bacili antracoizi, fungi oportunişti şi saprofiţi;
• rar se pot izola bacterii anaerobe, sporulate sau nesporulate, micobacterii saprofite sau condiţionat patogene şi specii ale unor fungi oportunişti sau saprofiţi: Absidia, Cryptococcus etc.²

Etiologia infecţiilor oculare este în funcţie de structura anatomică afectată³:

Infecţiile sistemice pot determina şi infecţii oculare la organisme imunocompromise (ex. pacienţi cu HIV) dintre care amintim pe cele produse de următorii agenţi patogeni: Citomegalovirus, Pneumocystis carinii, Cryptococcus neoformans, Candida spp. etc.³

Bibliografie:

1. Ministerul Sănătăţii AdSM, Metode de laborator de uz curent, Editura Medicală, România, vol II ed. 1997, 90-92
2. Dumitru Buiuc, Diagnosticul de laborator al infecţiilor oculare, în Tratat de Microbiologie Clinica. Dumitru Buiuc, Marian Neguţ, Ed. Medicală, România,1 ed. 1999, 319-337
3. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld, Infections of the Eyes, Ears and Sinuses, în Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002, 917-923

Mai multe informații despre teste:

• Antigen Chlamydia
• Cultură secreţie oculară
• Cultură şi identificare fungi