Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate din ţările industrializate.

Framingham Heart Study a avut o contribuţie importantă în înţelegerea cauzelor de afecţiuni coronariene (CHD), stroke şi alte afecţiuni cardiovasculare, cunoscute sub numele de “factori de risc cardiovascular”. Conceptul de factori de risc a avut o contribuţie majoră în dezvoltarea strategiilor de prevenţie a CHD, prin modificarea cauzelor.

Factorii majori independenţi de risc studiaţi considerabil de Framingham includ:

• fumatul;
• hipertensiunea arterială;
• nivelul seric crescut de colesterol total şi LDL-colesterol;
• nivelul seric scăzut de HDL-colesterol;
• diabetul zaharat;
• vârsta avansată.

Relaţia cantitativă dintre aceşti factori de risc şi CHD a fost elucidată de Framingham Heart Study şi alte studii. Ele au arătat că riscul predictiv se cumulează. Prin urmare, riscul total al unei persoane poate fi estimat prin sumarea riscului conferit de fiecare factor major de risc.

Alţi factori de risc studiaţi, care cresc probabilitatea dezvoltării CHD, sunt de 2 tipuri:

• factori de risc condiţionali: obezitatea, inactivitatea fizică (aceşti 2 factori de risc sunt consideraţi de American Heart Association, ca factori majori de risc), istoric familial de boală coronariană prematură, caracteristici etnice, factori psihosociali; sunt asociaţi cu creşterea riscului de CHD, cu toate că contribuţia lor cauzală, independentă şi cantitativă la CHD, nu a fost bine documentată;
• factori de risc predispozanţi: hipertrigliceridemia, particule mici de LDL colesterol, nivel seric crescut de homocisteină, nivel seric crescut de lipoproteină (a), factori protrombotici (ex. fibrinogen), markeri inflamatori (ex. proteina C-reactivă înalt sensibilă); potenţează factorii de risc independenţi. În ciuda importanţei potenţiale a acestor alţi factori, ei nu sunt incluşi în harta riscului Framingham din motive teoretice şi practice.

Eforturile de prevenţie CHD trebuie direcţionate spre fiecare factor major de risc. Evaluarea riscului total (global) prin sumarea tuturor factorilor majori de risc, poate fi utilă clinic din 3 puncte de vedere:

1. identifică pacienţii cu risc crescut, care necesită atenţie şi intervenţie imediată;
2. motivează pacienţii să adere la terapiile de reducere a riscului;
3. modificarea intensităţii eforturilor de reducere a riscului, având la bază riscul total estimat.

Scorul Framingham estimează riscul pentru persoanele fără manifestări clinice de CHD. Din acest motiv, scorul se utilizează numai în prevenţia primară (persoane fără CHD).

Odată ce boala coronară ateroslerotică devine clinic manifestă, riscul pentru un eveniment coronarian viitor este mult mai mare decât cel al pacienţilor fără boală coronariană, indiferent de alţi factori de risc şi în acest caz, scorul Framingham nu se aplică.

American Heart Association şi American College of Cardiology au publicat ghiduri comune de management al factorilor de risc pentru pacienţii cu CHD şi alte forme de boală aterosclerotică – prevenţie secundară.^1,2

Bibliografie:

Mai multe informații despre teste:

• Apolipoproteina A1
• Apolipoproteina B
• Electroforeza lipoproteinelor
• Profil lipidic