Rinita alergică este o afecţiune inflamatorie a mucoasei nazale, indusă printr-o inflamaţie IgE mediată, secundară expunerii incidentale (sezoniere) sau persistente la alergene. Prevalenţa suferinzilor de rinită în rândul pacienţilor care solicită consulturi ORL şi de alergologie se situează între 28% şi 60%, iar incidenţa afecţiunii creşte o dată cu vârsta.

Dintre aceştia, aproape 50% sunt diagnosticaţi cu rinită alergică (RA). Prevalenţa rinitelor alergice sezoniere, determinate de polenuri şi de unele mucegaiuri, variază larg între 1 şi 40%, iar a celor perene este cuprinsă între 1 şi 18%. Conform documentelor ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma), acreditate de OMS, rinita alergică este o problemă globală de sănătate, care afectează între 5% şi 50% din populaţia generală a globului. Tocmai datorită numărului mare de persoane afectate şi a implicaţiilor sociale pe care le presupune, rinita alergică nu ar trebui să fie minimalizată nici de pacient, nici de medicul curant.

Clinic se manifestă prin simptome ca rinoreea apoasă, prurit, strănut, congestie nazală.
Deoarece rinitele alergice sunt frecvent asociate cu astmul (in circa 40-50% dintre cazuri), conjunctivitele sau cu alte manifestări alergice Ig E mediate, pacienţii cu acest tip de suferinţe trebuie să fie investigaţi şi pentru posibilele comorbidităţi, precum şi pentru alte forme de boală asociate, cum sunt sinuzitele, polipoza nazosinusală, otitele, dermatita atopică etc. Dintre toate aceste posibile asocieri, riscul de astm apare ca fiind cel mai posibil şi mai sever prognostic. În documentele OMS, rinitele alergice se clasifică după durata manifestărilor clinice corelată cu cea a expunerii la alergene în rinite intermitente şi persistente.

În cazul rinitelor intermitente expunerea la alergene este incidentală sau sezonieră, durata acesteia fiind de ordinul minutelor, orelor sau cel mult de săptămâni. Alergenele cel mai adesea incriminate sunt: polenurile, medicamentele ce induc sensibilizare Ig E mediată, epiteliile şi alţi alergeni animalieri, în contact întâmplător cu indivizii sensibilizaţi cel mai adesea prin expunere ocultă.

Rinitele alergice intermitente cauzate de sensibilizarea la polenuri sunt cunoscute sub denumirea de polinoze. Cel mai adesea, sensibilizarea la polenuri induce o simptomatologie pluriorganică, în care suferinţa nazală este constant şi important prezentă. Simptomatologia debutează fie brutal, în cazul unor influenţe climaterice favorizante, fie insidios şi progresiv, fiind acceptat termenul de “priming”, care se corelează cu o creştere progresivă a reactivităţii organelor responsive pe măsura unor expuneri subliminare pentru a declanşa tabloul clinic de boală alergică.

În cazul sensibilizării la polenuri, sunt de subliniat două aspecte clinice frecvent întâlnite, şi anume: autolimitatarea evoluţiei clinice, de unde şi simptomatologia intermitentă corelată cu durata polenizării specifice fiecărei plante, ca şi posibilul răspuns la distanţă de poarta de contact cu polenurile, datorat eliberării sistemice a mediatorilor şi citokinelor din celulele activate.

Astmul bronșic este un sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă si reversibilă a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie. Conform unor statistici realizate de OMS, la nivel mondial, între 100 şi 150 milioane de oameni suferă de astm, iar decesele cauzate de această maladie depăşesc 180.000 de victime anual.

Costurile pe care le implică managementul astmului la nivel mondial le depăşesc pe cele necesare pentru TBC şi HIV/SIDA la un loc.

Simptomele astmului constau în triada dispnee, tuse şi wheezing, ultima fiind adesea considerată sine qua non. În formele cele mai tipice, astmul este o afecţiune episodică şi toate cele trei simptome coexistă.¹

Bibliografie

1. Rinitele alergice şi astmul bronşic, www.medic.ro, 2006.

Mai multe informații despre teste:

• Polen Betula verrucosa (mesteacăn)
• Polen Phleum pratense (timoftică)
• Polen Artemisia vulgaris (pelin)
• Alternaria alternata

vezi – Teste alergologice “in vitro”