Colesterol LDL

Informații generale și recomandări

LDL este lipoproteina care conține cea mai mare cantitate de colesterol (60-70% din colesterolul seric total). LDL rezultă în principal din degradarea VLDL, transportorul major al trigliceridelor. Deoarece LDL are un timp de înjumătățire mai mare (3-4 zile) decât precursorul său VLDL, este mai prevalent în circulație decât acesta.

Acizii grași liberi circulanți formează în ficat trigliceride care sunt cuplate cu apoproteine și colesterol, urmând a fi exportate în sânge ca lipoproteine VLDL.

LDL colesterol este implicat în transportul colesterolului către țesuturi, în principal în sistemul arterial, ceea ce explică incidența crescută a aterosclerozei și a bolii coronariene la pacienții cu niveluri serice crescute ale acestei lipoproteine^1;2. Astfel, determinarea LDL este specifică pentru estimarea riscului cardiovascular și stabilirea deciziei terapeutice^3;4.

În condiții fiziologice, raportul LDL-colesterol / HDL-colesterol are valoarea de 2.9 la femei și 3.3 la bărbăți. Riscul dezvoltării unei boli coronariene crește semnificativ dacă valoarea acestui raport depășeste 3.5 la femei și 3.8 la bărbați⁵.

Metode

În laboratoarele Synevo se utilizează două metode de determinare a LDL-colesterol:

• metoda directă enzimatică colorimetrică

Această metodă automată se bazează pe solubilizarea micelară selectivă a LDL-colesterolului cu ajutorul unui detergent neionic și a interacțiunii dintre un compus de natură zaharidică și lipoproteine (VLDL și chilomicroni). Atunci când un detergent este inclus în metoda enzimatică de determinare a colesterolului (colesterol esteraza, colesterol oxidaza, reacția de cuplare) reactivitățile relative ale colesterolului din fracțiunile de lipoproteine cresc în următoarea ordine: HDL < chilomicroni < VLDL < LDL. În prezența ionilor de Mg++ compusul zaharidic determină o reducere marcată a reacției enzimatice de măsurare a colesterolului in VLDL și chilomicroni. Astfel, utilizarea combinată a unui compus zaharidic și a unui detergent neionic facilitează determinarea selectivă a LDL-colesterolului în ser.

Această metodă a fost standardizată față de metoda de beta-cuantificare a LDL-colesterolului (ultracentrifugare combinată cu precipitare) considerată gold-standard. De asemenea, metoda îndeplinește cerințele NCEP (National Cholesterol Education Program) de a avea o eroare analitică totală ≤ 12%⁶.

• metoda indirectă prin care LDL-colesterol este determinat, din valoarea colesterolului total, trigliceridelor și HDL-colesterolului conform formulei lui Friedewald:

LDL-colesterol = colesterol total – (HDL-colesterol) – (VLDL-colesterol)

VLDL-colesterol = trigliceride/5

Formula nu se aplică în cazul unor valori ale trigliceridelor >400 mg/dL; în aceste situații se recomandă dozarea apolipoproteinelor A1 și B sau determinarea directă a LDL-colesterolului pentru determinarea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare^1;4;6.

Valori de referință

 Adult:

Copii și adolescenți ( 12-18 ani):

Mențiune: la pacienții cu risc foarte crescut (sindrom coronarian acut recent; multipli factori de risc major – în special diabet zaharat, factori de risc controlați deficitar – în special continuarea fumatului) există opțiunea terapeutică de a reduce LDL colesterol sub 70 mg/dL.

Factor de conversie: mg/dL x 0.026= mmol/L

                                    mmol/L x 38.66= mg/dL^1;4;6.

Interpretarea rezultatelor

Creșteri: hipercolesterolemie familială (tip II-a), hiperlipoproteinemiile II-b și III, dieta bogată în colesterol și grăsimi saturate, hipotiroidism, sindrom nefrotic, diabet zaharat, mielom multiplu și alte disgamaglobulinemii, colestază, insuficiență renală cronică, porfirie, anorexie nervoasă^2;3.

Scăderi: hipo-/abetalipoproteinemie, boala Tangier, hipertiroidie, anemii cronice, afecțiuni hepatocelulare severe, sindrom Reye, stres acut, boli inflamatorii articulare, afecțiuni pulmonare cronice^2;3.

Trebuie menționate câteva aspecte legate de cele două metode de determinare a LDL-colesterolului.

Conform ghidului NCEP, LDL-colesterol reprezintă factorul cheie în estimarea riscului cardiovascular și din acest motiv determinarea corectă a nivelului său în serul pacienților este foarte importantă. Calcularea LDL-colesterolului pe baza formulei lui Friedwald este comună în practica medicală și în multe cazuri oferă o acuratețe apropiată de cea a beta-cuantificării. Utilizarea acestei formule este însă limitată în cazul pacienților cu valori ale trigliceridelor serice >400 mg/dL sau cu hiperlipoproteinemie de tip III precum și dacă proba nu a fost recoltată în condiții à jeun. Chiar și în prezența unor valori ale trigliceridelor cuprinse între 250 și 400 mg/dL formula poate furniza erori de estimare a LDL-colesterolului (rezultate scăzute în mod artificial) ceea ce poate conduce la o clasificare incorectă a riscului pacienților în raport cu ghidul NCEP^6;7;8.

Un studiu publicat recent, care a inclus probe provenite de la un lot mare de subiecți adulți și care a avut ca scop comparerea valorilor de LDL-colesterol estimate conform formulei lui Friedewald cu cele determinate direct și implicațiile asupra strategiei terapeutice, a arătat că formula lui Friedewald tinde să subestimeze nivelurile de LDL-colesterol în situațiile în care nivelul trigliceridelor este crescut ≥150 mg/dL și mai ales în prezența unor valori LDL mai scăzute. În practica clinică, acest lucru afectează în mod special pacienții cu risc crescut la care se dorește menținerea unor valori de LDL-colesterol sub 70 mg/dL. Furnizarea unor rezultate de LDL-colesterol scăzute în mod artificial la acești pacienți ar putea conduce la subtratarea acestora⁹.

O altă mențiune este legată de faptul că determinarea LDL-colesterolului prin metoda directă poate fi efectuată și în situațiile în care probele nu au fost recoltate à jeun (pe nemâncate). Trebuie ținut însă cont de faptul că rezultatele obținute sunt ușor mai scăzute decât în cazul recoltării  à jeun^6;7;8.

Limite și interferențe

Creșteri: postprandial, sarcină, administrarea de steroizi anabolizanți, beta-blocante, antihipertensive, progestative, carbamazepina.

Scăderi: administrarea de estrogeni per os².

În cazuri foarte rare prezența gamopatiei, în special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate la determinarea LDL-colesterolului prin metoda directă⁸.

Bibliografie