Treponema pallidum ADN
Informatii generale si recomandari pentru efectuarea testului
Testele PCR identifica Treponema pallidum prin amplificarea unor secvente ADN specifice microorganismului. Desi sunt dezvoltate mai recent au inceput sa fie utilizate in anumite laboratoare si centre specializate datorita specificitatii lor inalte.
Astfel, reactia de polimerizare in lant poate fi un test util in diagnosticul sifilisului primar daca este efectuata din probele recoltate de la nivelul leziunii, mai ales in situatiile in care microscopia pe fond intunecat nu este disponibila,
Iar testele serologice sunt negative. Pe de alta parte, utilitatea testului PCR din leziunile cutanate din sifilisul secundar ramane incerta1.
De asemenea testul PCR efectuat din lichidul cefalo-rahidian prezinta importanta in diagnosticul neurosifilisului, in special la pacientii cu sindromul imunodeficientei dobandite (SIDA)2;4.
In ceea ce priveste diagnosticul sifilisului congenital detectarea ADN-ului poate fi efectuata din:
- lichidul amniotic: pentru diagnosticul infectiei fetale testul are o sensibilitate similara inocularii intratesticulare a prelevatelor patologice la iepure (RIT = rabbit infectivity test);
- sange si lichid cefalorahiadian la nou-nascut1;2.
Pregatire pacient – nu este necesara2.
Specimen recoltat – a) produs prelevat din leziune (ulceratie) pe tampon uscat; b) sange venos; c) lichid cefalorahidian (LCR) recoltat prin punctie lombara; d) lichid amniotic2.
Recipient de recoltare – a) tampon fara mediu de transport; b) vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant; c), d) recipient steril2.
Cantitate recoltata – b) cat permite vacuumul; b), c) minimum 2 mL2.
Prelucrare necesara dupa recoltare – probele nu vor fi centrifugate2.
Cauze de respingere a probei – b) probe vechi, coagulate, hemolizate; folosirea heparinei ca anticoagulant2.
Stabilitate proba – probele de sange, produs din leziune, LCR sau lichid amniotic sunt stabile 1 saptamana la 2-4°C 2.
Metoda – Real-time PCR: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR acumulat, prin masurarea fluorescentei emise; tinta ADN este reprezentata de gena polA2.
Valori de referinta – Treponema pallidum – ADN nedetectabil2.
Limita de detectie – 1.75 copii/reactie2.
Interpretarea rezultatelor
Detectia Treponema pallidum-ADN in diverse produse patologice sugereaza un diagnostic de infectie datorata acestei bacterii3.
Limite si interferente
Detectia treponemei pallidum prin PCR este o metoda specifica, dar nu poate distinge intre microorganismele vii si cele moarte.
Un rezultat negativ pentru Treponema pallidum-ADN in LCR sau lichidul amniotic nu exclude sifilisul1.
Bibliografie
1. APHL (Association of Public Health Laboratories). Laboratory Diagnostic Testing for Treponema pallidum. Expert Consultation Meeting Summary Report, January 13-15, 2009, Atlanta (report produced in cooperation with the Centers for Disease Control and Prevention.
2. Edmund C. Tramont. Treponema pallidum (Syphilis). In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 3044-3049.
3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2015. Ref Type: Catalog
4. P. Rocco LaSala, Michael B. Smith. Siprochete Infections. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 21., 1059-1063.