Faringita streptococică este o boală acută care debutează cu dureri de gât, febră (temperatură >38.5°C), stare de rău general, frison, mialgii (dureri musculare), cefalee(dureri de cap) şi greaţă. Copiii pot prezenta dureri abdominale şi vărsături.

Cum se transmite?

Streptococul beta-hemolitic grup A se transmite prin contact direct între persoane, prin intermediul picăturilor Pfluge ( picaturi care se elimina in timpul stranutului, vorbitului etc) sau al secretiilor nazale, de aceea riscul de îmbolnăvire este mai mare în colectivităţi şi familie. Perioada de incubaţie a bolii variază între două până la cinci zile.

Perioada de contagiozitate

Pacienţii cu faringita streptococică sunt consideraţi contagioşi în primele 24h după administrarea antibioticului. În cazul copiilor este recomandat să nu se întoarcă în colectivitate/şcoală până în momentul în care temperatura nu scade la normal şi nu au trecut cel puţin 24h de la începerea tratamentului antibiotic.

Care este atitudinea medicului curant?

La examenul clinic se constată ca semne obiective: palat moale hiperemic (rosu in gat), eritem (roseata) lingual şi faringian, exsudat faringian şi adenopatii cervicale (ganglioni inflamati). Oricum, tabloul clinic variază de la un pacient la altul destul de mult. Medicul curant trebuie să recomande investigaţiile specifice în vederea stabilirii agentului etiologic al faringitei.

Se poate amâna administrarea antibioticului până la cunoaşterea rezultatului investigaţiilor de laborator cu excepţia următoarelor situaţii:

* lipsa accesului pacientului către un laborator
* stare toxico-septică.

În laboratoarele Synevo diagnosticul faringitei streptococice se stabileşte prin două metode:

* însămânţarea exsudatului faringian (metoda clasică de diagnostic microbiologic) şi
* determinarea antigenului streptococic de grup A (test rapid de diagnostic).

Rezultatele examenului microbiologic depind de calitatea recoltării şi transportului produsului patologic (vezi tabelul)
Produs patologic Recoltare Observaţii
Exsudat faringian Deprimă baza limbii cu apăsător steril. Şterge cu tamponul ferm, nu brutal-amigdalele, peretele posterior al farigelui, zonele inflamate, ulcerate şi depozitele purulente. Transport <2 ore de la recoltare. Recoltarea se face dimineaţa, înainte de ingestia alimentelor sau toaleta cavităţii bucale. Se evită atingerea tamponului de baza limbii sau palatul moale.

Testul rapid de detectare al antigenului streptococic permite obţinerea unui rezultat în aceeaşi zi. Un rezultat negativ nu exclude prezenţa streptococului beta-hemolitic grup A de aceea se recomadă în cazul unei suspiciuni clinice examenul microbiologic al exsudatului faringian.

Determinarea anticorpilor antistreptolizino “O”- testul ASLO, de asemenea practicat în laboratorul Synevo, nu are valoare în diagnosticul faringitei streptococice de grup A dacă este efectuat imediat la debutul bolii.

Tratamentul faringitei cu streptococ-beta hemolitic

Faringita diagnosticată cu streptococ beta-hemolitic grup A se tratează cu penicilină. Pacienţilor alergici la penicilină medicul curant le poate recomanda eritromicină sau clindamicină.

Exista pacienţi care nu răspund la tratament?

Cauzele care determină eşecul terapeutic pot fi: apariţia complicaţiilor acute ale faringitei poststreptococice (e.g. abces periamigdalian), infecţii virale şi nerespectarea modului de administrare al tratamentului/administrarea repetată nejudicioasă a antibioticului, eradicarea florei faringiene de protecţie de către antibiotic sau supresia imunitară creată de antibiotic.

Streptococul beta-hemolitic deşi îşi păstrează sensibilitatea la penicilină, tratamentul poate fi ineficient în cazul producerii de betalactamaze de către flora orală anaerobă.

Atitudinea în cazul pacienţilor care nu răspund la tratament

Pacienţilor care prezintă semne clinice de boală după 2 până la 7 zile de la iniţierea antibioticoterapiei li se recomandă recoltarea unui nou exsudat faringian pentru examenul microbiologic.

Atitudinea în cazul recăderilor simptomatice.

Dacă un pacient prezintă, în mai mult de trei culturi successive, Streptococ beta-hemolitic group A într-un interval de un an de zile, este posibil să fie o transmitere în cadrul familiei pacientului datorată unui membru al familiei sau unui contact apropiat care este purtător asimptomatic.

Atitudinea în cazul unui astfel de pacient este de a repeta examenul exsudatului faringian atât lui cât şi membrilor familiei sau contacţilor aproapiaţi şi iniţierea terapiei în funcţie de rezultatele obţinute.

Important este să se explice pacienţilor că periuţele de dinţi ca şi aparatele ortodontice folosite şi nedecontaminate corect păstrează bacterii pe suprafaţa lor, fapt ce poate determina apariţia infecţiilor recurente.

Purtătorii de streptococ beta-hemolitic grup A

Purtătorii cronici au un risc relativ mic de dezvoltare a reumatismului articular acut. În literatura de specialitate se consideră că aceştia nu sunt o sursă importantă de răspândire a Streptococului grup A pentru persoanele din jurul lor. Purtătorii cronici nu necesită tratament de rutină, cu excepţia:

• istoric familial de reumatism articular acut
• reumatism articular acut la debut
• faringită la debut într-o comunitate
• transmiteri repetate în cadrul aceleiaşi familii.

Concluzie: este esenţial ca pacientul să fie examinat la timp de către medicul curant pentru stabilirea etiologiei faringitei şi tratamentului antibiotic corespunzator, reevaluare în cazul eşecului terapeutic prevenind astfel instalarea complicaţiilor poststreptococice- reumatism articular, glomerulonefrita poststreptococică, endocardita, abces retrofaringian, bacteriemie etc.

Dr. Manuela-Anda Andrei – Medic primar medicina de laborator
Dr. Cristina Florescu – Medic specialist medicina de laborator