Статьи

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin reprezintă o problemă de sănătate publică în România, decesele consecutive acestei afecţiuni înregistrând nivelele cele mai ridicate din Europa datorită diagnosticării tardive a bolii, stadiu în care posibilităţile terapeutice sunt limitate. Acest fapt se datorează utilizării pe scară redusă atît a testelor de screening (examenul citologic Babeş-Papanicolau), cât şi a celor adiţionale (detecţia de tipuri oncogene HPV).

ВПЧ

Biologia moleculară a permis observaţia că în peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicată o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV, din engl. Human Papillomavirus). Deoarece examenul citologic Babeş-Papanicolau poate arăta doar dacă la nivelul colului uterin există celule cu diverse grade de displazie, cercetările medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenţa virusului HPV în aceleaşi celule. Astfel, un medic ginecolog care ştie dacă celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc înalt de a induce displazie celulară, poate lua o atitudine diagnostică mult mai individualizată: dacă există HPV cu risc înalt, apelează la investigaţii suplimentare, iar dacă nu există acest tip de HPV, va repeta testul Babeş-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp.

În prezent lumea medicală are la dispoziţie două categorii de teste: HPV detecţie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene; testul arată doar dacă celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene, nu precizează cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) şi HPV genotipare (identifică exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective; acest test poate indica prezenţa unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate, dintre care 13 fiind aceleaşi tipuri cu risc înalt menţionate anterior, restul de 24 fiind tipuri cu risc scăzut).

În România sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenţa HPV, cea mai sensibilă metodă fiind PCR (Polimerase Chain Reaction).

În concluzie

Incidenţa cancerului de col uterin poate scădea în ţara noastră, dacă va exista o conlucrare între medici şi paciente; este nevoie ca femeile să se prezinte la medicul ginecolog nu doar când apar simptome, ci şi pentru teste Babeş-Papanicolau de rutină, după un program stabilit în prealabil cu medicul (în funcţie de vârstă, patologii asociate, comportament sexual, etc). În plus, medicii au la dispoziţie şi posibilitatea de a afla cu acurateţe despre prezenţa şi tipul infecţiei cu HPV, putând astfel să decidă o atitudine de screening şi terapeutică mult mai adecvată fiecărui caz în parte.