Analiza cromozomială (cariotip) în lichid amniotic

Informaţii generale şi recomandări pentru determinarea cariotipului în lichid amniotic

Anomaliile cromozomiale reprezintă o componentă importantă a afecţiunilor genetice atât în perioada prenatală, cât şi la naştere. Se estimează că acestea apar cu o frecvenţă de 6-20 la 1000 naşteri vii. Dintre acestea, anomaliile echilibrate (anomaliile structurale care nu induc pierdere sau câştig de material genetic şi care în general nu se însoţesc de modificări fenotipice) au o rată de producere ce variază între 2 şi 15 la 1000 naşteri vii. Anomaliile cromozomiale neechilibrate, ce au o frecvenţă de 7-12 la 1000 naşteri vii, cauzează trăsături dismorfice, tulburări de reproducere şi dezvoltare anormală. Dintre acestea, 80% se datorează unei anomalii cromozomiale numerice; marea majoritate a aberaţiilor cromozomiale numerice depistate la naştere implică cromozomii 13, 18, 21, X şi Y.

În perioada prenatală, rata anomaliilor cromozomiale este semnificativ mai mare decât cea raportată la naştere¹. Astfel, studiile au arătat că 1 din 13 produşi de concepţie prezintă o anomalie cromozomială, dar din aceştia numai 6 la 1000 sunt viabili, ceea ce indică faptul că majoritatea erorilor sunt recunoscute şi eliminate biologic. De exemplu, dintre toate concepţiile cu monosomie 45,X un procent de 95% va fi eliminat spontan. Frecvenţe similare de avort spontan sunt raportate în trisomiile viabile: 90% pentru trisomia 13, 80% pentru trisomia 18 şi 65% pentru trisomia 21. În medie, 15% dintre toate sarcinile depistate sunt pierdute spontan, dintre care 80% în primul trimestru. Se estimează că 60% din avorturile spontane se datorează unei anomalii cromozomiale. Rata anomaliilor cromozomiale este cu atât mai mare, cu cât vârsta gestaţională este mai mică. Monosomia X ce dă naştere sindromului Turner şi triploidiile (69 cromozomi) constituie cele mai frecvente anomalii cromozomiale asociate cu avort spontan (aproximativ 79:1000). Trisomiile autozomale afectează în principal cromozomii 16 (59:1000), 22 (35:1000), 21 (22:1000) şi 15 (22:1000). Anomaliile cromozomiale de tip structural sunt mai puţin frecvente în avorturile spontane (27:1000)².

Este larg acceptat faptul că riscul de nondisjuncţie ce generează anomalii cromozomiale creşte odată cu vârsta maternă; acesta este probabil legat de procesul de maturare a ovocitului prelungit, ca urmare a expunerii la diverşi agenţi din mediu sau de reducerea naturală a activităţilor fiziologice odată cu înaintarea în vârstă.

Riscul crescut asociat cu vârsta, peste 35 ani a mamei, este bine documentat în sindromul Down. Pe baza unor studii populaţionale mari, se estimează că riscul de sindrom Down la vârsta de 24 ani variază de la 1:1294 la 1:1877, în timp ce la vârsta de 35 ani variază de la 1:250 la 1:404 naşteri. Riscul creşte la 1:44-1:24 la vârsta de 45 ani şi devine foarte mare la femeile peste 45 ani. Din acest motiv este oportun să se ofere amniocenteză şi examen citogenetic femeilor peste vârsta de 35 ani, chiar în absenţa unui istoric familial pozitiv pentru afecţiuni genetice. Deoarece în societăţile dezvoltate sarcinile sunt planificate la vârste mai mari, diagnosticul prenatal a devenit un aspect important al medicinei preventive.

La bărbaţi, odată cu înaintarea în vârstă, există o rată mai mare de nondisjuncţii, dar aceasta este nesemnificativă, deoarece procesul de meioză are o durată de 64 zile şi se produce un număr mare de spermatozoizi.

Anomaliile numerice pot afecta orice cromozom, însă majoritatea acestora conduc la avort spontan. În general, cu cât un cromozom este mai mic (cromozomul 21 este cel mai mic), cu atât este mai mare riscul să apară într-o trisomie viabilă¹.

Multe din aceste anomalii pot fi diagnosticate prenatal prin analiza amniocitelor. Prelevarea de lichid amniotic prin amniocenteză se efectuează după săptămâna a 15 a de sarcină. Această metodă permite astfel detectarea aberaţiilor cromozomiale în trimestrul doi de sarcină sau mai târziu. Se consideră că analiza citogenetică efectuată pe lichid amniotic are o acurateţe ce se apropie de 100% pentru depistarea anomaliilor cromozomiale fetale mari. Se estimează că astfel de anomalii sunt detectate în aproximativ 3% din probele de lichid amniotic testate⁴.

Alături de tehnica citogenetică clasică de cultivare a amniocitelor sub formă de monostrat în situ, a devenit disponibilă în ultimii ani şi o tehnică FISH rapidă (rezultat în 24-36 ore de la sosirea probelor în laborator) pentru depistarea aneuploidiilor cromozomilor 13, 18, 21, X şi Y în combinaţie cu modificările ecografice. Cu toate acestea, testul nu poate detecta anomaliile numerice ale altor cromozomi şi nici anomaliile cromozomiale de tip structural. Mai mult, mozaicismul cromozomial, în special cel în proporţie redusă (≤ 10%), trebuie confirmat prin analiza citogenetică standard. Mozaicismul este prezent la 3% din cazurile de sindrom Down şi până la 75% din cazurile de sindrom Turner¹.

Pe lângă vârsta maternă înaintată, alte indicaţii de amniocenteză şi efectuare de cariotip din lichid amniotic includ: evidenţierea unui risc crescut la screening-ul efectuat prin dublu sau triplu test, naşterea anterioară a unui copil cu anomalii cromozomiale, ecografie fetală anormală, istoric familial pozitiv pentru anomalii cromozomiale^1;2;4.

Specimen recoltat – 20-30 mL lichid amniotic recoltat prin amniocenteză în condiţii sterile; se va folosi o seringă de unică folosinţă cu piston necauciucat (în momentul recoltării primii 2 mL de lichid aspirat vor fi aruncaţi pentru a se evita contaminarea cu celulele materne); lichidul se va transporta în seringa originală, la temperatura ambientală; proba va fi însoţită obligatoriu de cererea de analize şi de formularul de acord pentru testare genetică, completate şi parafate de către medicul trimiţător³.

Cauze de respingere a probei – probe vechi sau contaminate bacterian⁴.

Stabilitate probă – maxim 72 ore din momentul recoltării probei până la intrarea acesteia în lucru, de aceea proba trebuie să ajungă în Laboratorul Central Synevo în maxim 24 ore din momentul recoltării^3;4.

 Metoda –tehnica clasică de bandare G; se efectuează trei culturi independente de lichid amniotic dintre care se analizează două, iar cea de a treia rămâne în incubator (ca rezervă); de regulă, se examinează cel puţin 6 colonii celulare (maxim 12) şi 15 metafaze, dintre care 5 sunt cariotipizate⁴.

Raportarea şi interpretarea rezultatelor

Pentru modul de raportare a rezultatelor vezi 19.1.1 Analiza cromozomială în sânge (cariotip constituţional sau postnatal).

Cele mai frecvente anomalii detectate la examenul citogenetic din lichid amniotic sunt trisomiile viabile şi aneuploidiile cromozomilor sexuali. Deoarece sunt rezultatul unei nondisjuncţii meiotice, au un risc foarte mic de recurenţă.

Ocazional se poate depista o anomalie cromozomială structurală echilibrată sau neechilibrată. În aceste cazuri, se recomandă a se efectua cariotipul ambilor părinţi pentru a diferenţia o rearanjare moştenită de o anomalie de novo. De exemplu, un copil cu translocaţie echilibrată moştenită are un risc <1% ca această rearanjare să genereze un fenotip anormal. În schimb, dacă translocaţia aparent echilibrată nu este depistată la niciunul dintre părinţi, este o modificare de novo asociată cu un risc de 5-10% de modificări fenotipice.

Depistarea unei translocaţii neechilibrate la făt, indiferent dacă părinţii sunt purtători sau nu ai acestei anomalii, indică întotdeauna prezenţa unui defect genetic. Cariotipul părinţilor este de asemenea recomandat pentru a evalua riscul de recurenţă a acestei anomalii la sarcinile ulterioare².

Limite şi interferenţe

Un cariotip normal nu exclude posibilitatea unor defecte fetale care se datorează unor anomalii citogenetice submicroscopice, mutaţii moleculare sau modificări induse de agenţi teratogeni⁴.

Bibliografie

1. Ann M.Gronowski. Chromosome Analysis in Prenatal Diagnosis. In Handbook of Clinical Laboratory Testing During Pregnancy. Humana Press, USA, Ed. 2004, 139-157.

2. Constance K. Stein. Applications of Cytogenetics in Modern Pathology. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods- Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 1267-1281.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref Type: Catalog.

4. Mayo Clinic/Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Chromosome Analysis, Amniotic Fluid. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication