Anticorpi anti-glicoproteina asociată mielinei (MAG)
Informaţii generale
Glicoproteina asociată mielinei (MAG) este o moleculă transmembranară, exprimată selectiv de celulele formatoare de mielină. Conţine cinci domenii imunglobulinice situate extracelular, un domeniu transmembranar şi un domeniu intracelular. MAG poate interacţiona cu receptorii care mediază diferite efecte asupra citoscheletului neuronal (inclusiv fosforilarea neurofilamentară). Se pare că această glicoproteină are un rol activ atât în formarea mielinei cât şi în menţinerea structurii acesteia2,4.
S-a demonstrat că anticorpii anti-MAG pot produce fenomenele de demielinizare care apar în diferite neuropatii şi polineuropatii cronice, de obicei senzitivo-motorii. Polineuropatia este o afecţiune care implică fibrele nervoase periferice, de obicei bilateral. Manifestările senzitive domină stadiile precoce ale polineuropatiilor, iar simptomele motorii apar mai târziu în cursul evoluţiei afecţiunii2.
Anticorpii anti-MAG sunt de obicei asociaţi cu prezenţa gamapatiilor monoclonale IgM (în proporţie de 50%)2,4.
Recomandări pentru determinarea Anticorpilor anti-MAG – neuropatii periferice, mai ales cele cu progresie lentă2,4.
Pregătire pacient – nu necesită o pregătire specială1.
Specimen recoltat – sânge venos1,2,3.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator1,2.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare în maxim 45 minute de la recoltare folosindu-se pentru separare o eprubetă de plastic2; se lucrează serul proaspăt; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C, la -20°C sau la -70°C1.
Volum probă – minim 1 mL ser3.
Cauze de respingere a probei – alt specimen decât ser1.
Stabilitate probă –2 saptamani la 2-8 °C1,3.
Metodă – imunofluorescenţă indirectă1.
Valori de referinţă – anticorpi anti-MAG – negativ1.
Interpretarea rezultatelor
Detecţia anticorpilor anti-MAG se asociază cu neuropatii senzitivo-motorii. Nivele crescute de anticorpi se observă în neuropatii senzitivo-motorii demielinizante, iar nivele moderate se întâlnesc în scleroza multiplă şi neuropatii inflamatorii 2,3;4.
Bibliografie