- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Antistreptolizina O (ASLO)
Informatii generale
Streptolizina este o hemolizina produsa de streptococii de grup A. La pacientii infectati, streptolizina O actioneaza ca un antigen fata de care organismul dezvolta un raspuns umoral specific (antistreptolizina O=ASLO). Nivelurile anticorpilor devin detectabile in 1-2 saptamani de la infectia streptococica si ating un maximum dupa 3-6 saptamani; daca nivelurile ridicate persista dupa 6 saptamani sau chiar se inregistreaza o crestere a acestora se va suspecta o reinfectie3;4.
Recomandari pentru determinarea ASLO
• confirmarea expunerii la streptolizina streptococica;3
• test util in diagnosticul conditiilor asociate cu infectii streptococice: reumatism articular acut, glomerulonefrita, endocardita, scarlatina1;
• monitorizarea regulata a pacientilor cu reumatism articular acut (la interval de 2-4 saptamani)4.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)2.
Specimen recoltat – sange venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator2.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare2.
Volum proba – minim 0.5 mL ser2.
Cauze de respingere a probei – specimen intens lipemic, contaminat bacterian sau intens hemolizat2.
Stabilitate proba – serul este stabil 2 zile la temperatura camerei; 2 zile la 4-8ºC; 6 luni la –20ºC2.
Metoda – imunoturbidimetrica2.
Valori de referinta2
Varsta |
Valoare (UI/mL) |
0-16 ani |
<150 |
>16 ani |
<200 |
Interpretarea rezultatelor
Titrul ASLO este crescut in 80-85% din cazurile de infectie streptococica A. Nivelul anticorpilor ASLO atinge valori foarte mari in special in reumatismul articular acut, de aceea titrurile persistent scazute pledeaza impotriva acestei afectiuni1.
La un pacient cu reumatism articular acut tratat obtinerea unor valori constant scazute ale nivelului ASLO indica o evolutie favorabila4.
Limite si interferente
• Titrul ASLO poate fi crescut si la unii purtatori sanatosi de streptococ betahemolitic grup A1.
• Numai 25% dintre pacientii cu streptococie cutanata au titrul ASLO crescut. La acesti pacienti se recomanda determinarea anticorpilor anti-DNAaza B3.
• Tratamentul antimicrobian suprima raspunsul umoral fata de streptolizina O, de aceea testul nu este indicat la pacientii care au primit recent antibiotice1.
• b-lipoproteinele din serul pacientilor cu boli hepatice neutralizeaza proprietatile hemolitice ale streptolizinei O, determinand obtinerea de rezultate fals crescute1;3.
• In cazul specimenelor de ser contaminate cu Bacillus cereus sau Pseudomonas, b-lipoproteinele existente in produsii de crestere bacterieni neutralizeaza proprietatile hemolitice ale streptolizinei O, determinand obtinerea de rezultate fals crescute3.
• In cazuri foarte rare, prezenta gamapatiei monoclonale, in special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate2.
Bibliografie
1. Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 575-577.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Anstreptolysin O (ASO) Antibodies. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Lothar Thomas. Bacterial Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Book Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 ed. 1998, 1201-1203.