- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
C1 inhibitor esteraza (activitate)
Informaţii generale
C1 inhibitor esteraza (C1-INH) este o proteină polimorfă înalt glicozilată care aparţine familiei inhibitorilor de serin proteaze numiţi serpine. Conţine un singur lanţ polipeptidic cu 478 aminoacizi şi are o masă moleculară de ~105 KDa.
C1-INH este un inhibitor major al factorului XII activat, de asemenea inactivează plasmina, factorul XI şi kalicreina şi constituie singurul inhibitor al componentelor complementului C1r şi C1s. Astfel, această proteină controlează nivelul activării C3 prin împiedicarea formării C3 convertazei (C4bC2a).
Pe de altă parte, C1-INH reprezintă un reactant de fază acută, producţia sa fiind stimulată de interleukina-6, interferonul-α şi interferonul-γ1.
Deficitul de C1-INH conduce la o activare inadecvată a fracţiunii C1 şi la eliberarea consecutivă din C2 a unui peptid cu activitate asemănătoare kininei care creşte permeabilitatea vasculară. Acest deficit se traduce clinic prin apariţia angioedemului (ereditar sau dobândit)4.
Angioedemul ereditar este o afecţiune cu transmitere autozomal-dominantă. Cea mai obişnuită formă de boală (tipul I, 85% dintre pacienţi) este caracterizată printr-o sinteză redusă de C1-INH (cu 70-95% faţă de valorile normale) asociată cu scăderea fracţiunilor C4 şi C2. În tipul II de boală, mai rar, se sintetizează o variantă de proteină anormală, astfel că activitatea C1-INH este redusă, însă la determinarea antigenului (proteinei) se obţin valori în intervalul de referinţă sau chiar crescute; C2 şi C4 sunt de asemenea scăzute. Conform unor studii mai noi, bradikinina ar fi principalul mediator al angioedemului6.
Din punct de vedere clinic nu se poate face o distincţie între cele 2 tipuri. Boala debutează în copilărie sau adolescenţă cu episoade recurente de tumefieri subcutanate şi/sau submucoase, nedureroase, nepruriginoase şi necomprimabile. Episoadele sunt autolimitate; se remit de obicei în decurs de 2-5 zile. Atacurile sunt variabile ca frecvenţă, severitate, durată, localizare; factorii declanşatori sunt insufucient cunoscuţi. Cel mai frecvent sunt afectate extremităţile, faţa, organele genitale, tracturile respirator şi gastrointestinal. Atacurile intestinale sunt adesea asociate cu vomă şi diaree; cele laringiene pot conduce la obstrucţii respiratorii cu potenţial letal. Atacurile recurente se produc continuu în decursul vieţii şi pot afecta zone multiple sau pot progresa de la o zonă la alta. Terapia de lungă durată a angioedemului ereditar include administrarea de androgeni atenuaţi de tipul danazolului şi stanozolului care cresc concentraţiile serice de C1-INH normal în ambele tipuri de boală3;6.
Există şi forme dobândite de angioedem asociate cu deficit de C1-INH descrise mai ales la pacienţi vârstnici cu boli limfoproliferative, boli autoimune (în special lupus eritematos sistemic şi hipereozinofilie), diverse neoplazii, caracterizate prin dezvoltarea de anticorpi anti-C1-INH. Uneori episoadele de angioedem pot preceda apariţia bolilor limfoproliferative. Alte forme de angioedem dobândit sunt: angioedemul alergic (mediat de histamina mastocitară eliberată în urma unui mecanism ce implică IgE), angioedemul indus de inhibitorii enzimei de conversie (frecvenţă 0.1-0.5% la pacienţii hipertensivi trataţi cu aceste preparate care cresc nivelul seric de bradikinină), angioedemul pseudoalergic (indus de inhibitorii de ciclooxigenază) şi angioedemul idiopatic (diagnostic de excludere; de exemplu angioedemul ce însoţeşte uneori urticaria cronică)3;5;6.
Recomandări pentru determinarea C1- INH (activitate) – diagnosticul şi monitorizarea angioedemului ereditar4.
Pregătire pacient -à jeun (pe nemâncate) sau postprandial2.
Specimen recoltat -sânge venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de Na 0.105 M (1/9) (capac bleu/verde)2.
Cantitate recoltată –cât permite vacuumul 2.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, coagulat sau un vacutainer care nu este plin; probe care nu au sosit la laborator congelate2.
Prelucrare necesară după recoltare –se separă plasma prin centrifugare cât mai repede după recoltare, iar proba va fi imediat congelată la -20°C; probele recoltate în afara punctelor laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate2.
Stabilitate probă –plasma este stabilă 1 lună la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi2.
Metodă – cromogenă2.
Valori de referinţă – 70-130%2.
Interpretarea rezultatelor
Obţinerea unor valori scăzute (<10-35%) este sugestivă pentru angioedemul ereditar (ambele forme). Pacienţii cu angioedem dobândit vor asocia la nivelul redus de C1-INH o valoare scăzută de C1q4.
Bibliografie
- Francesco Dati & Erwin Metzmann. The Complement System. In Proteins Laboratory Testing and Clinical Use, Media Print Taunusdruck GmbH, Frankfurt am Main; 2005, 29.
- Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
- Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Complement C1 Esterase Inhibitor, Functional. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
- Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Test Catalog: C1 Esterase (C1ES) Inhibitor Functional Assay, Serum. Ref type: Internet Communication.
- Mihai Pătrăşescu. Angioedemul ereditar – o problemă medicală potenţial severă. În Stetoscop nr.68, 2007.
- Terry W. Du Clos, Carolyne Mold. Complement and complement deficiencies. In Clinical Immunology. Principles and Practice, Mosby, Elsevier, Third Edition, 2008, 318-319.