Coeficientul de saturație a transferinei

ATENȚIE!!! Testul conține Sideremie și Transferină. 

Informaţii generale

Transferina reprezintă proteina de legare plasmatică a fierului; este o glicoproteină de 79.57 kD, gena sa fiind localizată pe cromozomul 3q21; este generată în principal de celulele parenchimatoase hepatice, dar cantităţi mai mici sunt sintetizate şi în sistemul nervos central, ovar, testicul, celule T helper; rata de sinteză este invers proporţională cu depozitele de fier. Transferina are două situsuri de legare a fierului, fiecare dintre acestea legând un ion feric (Fe³⁺), iar în sânge există atât transferina monoferică, cât şi diferică. 1g de transferină poate lega 25.1 µmol sau 1.4 mg de fier. În mod normal, numai o treime din situsurile de legare ale transferinei sunt ocupate. Spre deosebire de sideremie, care prezintă variaţii diurne mari, nivelul transferinei serice este mult mai constant. Transferina furnizează fier către precursorii eritroizi şi alte celule prin legarea de receptori specifici de pe suprafaţa celulară. Cantitatea de fier furnizată este reglată printr-un mecanism de feedback negativ în funcţie de nevoile celulare pentru sinteza de hemoglobină^1;7.

Recomandări pentru determinarea transferinei (în combinaţie cu sideremia şi feritina):

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)⁶.

Specimen recoltat – sânge venos⁶.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator⁶.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare⁶.

Volum probă – minim 0.5 mL ser⁶.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat⁶.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 8 zile la 15-25°C; 8 zile la 2-8°C; 6 luni la -20⁶.

Metodă – imunoturbidimetrică⁶.

Saturaţia transferinei poate fi calculată conform formulei⁷:

                       Sideremia (µmol/L)                                               Sideremia (µg/dL)

TfS (%) = —————————–—– x 398   sau   TfS (%) = ——————————- x 70.9

                     Transferina (mg/dL)                                              Transferina (mg/dL)

Valori de referinţă⁶

Factori de conversie: mg/dL x 0.126 = µmol/L; µmol/L x 7.96 = mg/dL.

Limita de detecţie – 0.1 g/L (10mg/dL; 1.26µmol/L)⁶.

Interpretarea rezultatelor – transferina

Interpretarea rezultatelor – saturaţia transferinei

 Limite şi interferenţe

• Condiţii fiziologice: în sarcină sinteza transferinei este mai mare decat scăderea depozitelor de fier ale organismului⁷.

• Condiţii patologice: sinteza transferinei este supresată în cursul reacţiilor de fază acută⁷.

În necroza hepatică transferina este eliberată din hepatocite în plasmă⁷.

• Interferenţe analitice

În cazuri foarte rare prezenţa gamapatiei, în special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate⁶.

 Bibliografie