Informaţii generale
DHEA-S este un hormon steroid sintetizat dintr-un precursor de colesterol în corticosuprarenală împreună cu cortizolul, sub controlul ACTH şi al prolactinei4;7.
DHEA-S poate fi metabolizat în androgeni mai activi, de tipul androstendion şi testosteron, care pot genera hirsutism şi virilizare (inclusiv sindromul Stein-Leventhal). Numai concentraţii crescute de DHEA-S au importanţă clinică: tumori producătoare de androgeni, sindrom adrenogenital etc3;5;7.
DHEA-S este legat relativ puternic de albumină şi doar o mică parte circulă liber. Se pare că acest hormon nu se leagă de proteina de legare a hormonilor sexuali (SHBG-sex hormone binding globulin).
Datorită unei concentraţii serice constante (fără variaţii diurne şi pe termen lung), DHEA-S este un indicator foarte bun al producţiei androgenice a suprarenalei. Valori crescute ale DHEA-S asociate cu valori normale ale testosteronului demonstrează cauza suprarenaliană a excesului de androgeni4;5;7.
Împreună cu testosteronul reprezintă un test screening pentru hirsutism. Aproximativ 84% dintre femeile cu hirsutism prezintă niveluri crescute de androgeni. Principalul scop al determinării este excluderea prezenţei tumorilor producătoare de androgeni (din corticosuprarenală sau ovar).
DHEA-S este scăzut în boala Addison. Valori scăzute ale DHEA-S în lichidul amniotic sunt întalnite în sindromul Down7.
Recomandari pentru determinarea DHEA-S
Înlocuieşte determinarea excreţiei urinare de 17-cetosteroizi, cu care se corelează; nu prezintă variaţii diurne semnificative, oferind prin aceasta un test rapid pentru secreţia anormală de androgeni2.
Determinarea sa se foloseşte în diagnosticul amenoreei, infertilităţii, hirsutismului, pentru identificarea sursei excesive de androgeni (în hirsutism şi/sau virilizare), sindromul Stein-Leventhal (sindromul ovarelor polichistice), afecţiuni ale corticosuprarenalei, dar şi pentru a exclude tumorile producătoare de androgeni2;7.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)6.
Specimen recoltat – sânge venos6.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator6.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C6.
Volum probă – minim 0.5 mL ser6.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat6.
Stabilitate probă – 2 zile la 2-8°C ; 2 luni la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi6.
Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA)6.
Valori de referinţă – sunt dependente de vârstă şi sex6:
|
Vârstă
|
Valori (mg/dL)
|
|
Bărbaţi
|
Femei
|
|
1-12 luni
|
3.4-123
|
3.4-123
|
|
1-4 ani
|
0.47-19.4
|
0.47-19.4
|
|
5-9 ani
|
2.8-85.2
|
2.8-85.2
|
|
10-14 ani
|
24.4-247
|
33.9-280
|
|
15-19 ani
|
70.2-492
|
65.1-368
|
|
20-24 ani
|
211-492
|
148-407
|
|
25-34 ani
|
160-449
|
98.8-340
|
|
35-44 ani
|
88.9-427
|
60.9-337
|
| 45-54 ani |
44.3-331 |
35.4-256 |
| 55-64 ani |
51.7-295 |
18.9-205 |
| 65-74 ani |
33.6-249 |
9.4-246 |
| >=75 ani |
16.2-123 |
12-154 |
Valorile DHEA-S la nou născut sunt puternic influenţate de transportul transplacentar de hormoni de la mamă la făt. Astfel valorile de referinţă la nou-născuţi sunt:
• <1 săptămană: 108-607 mg/dL;
• 1-4 săptămani: 31.6-431 mg/dL.
Factori de conversie: mmol/L x 36.846 = mg/L; mg/dL x 0.02714 = mmol/L; mg/dL x 0.01 = mg/mL.
Limita de detecţie – 0.1 µg/dL (0.003 µmol /L)6.
Valori critice – >700 mg/dL la femei: suspiciune proces tumoral1.
Limite şi interferenţe
• Medicamente
Creşteri: clomifen, danazol, corticotropin8.
Scăderi: dexametazona, prednison, alti glucocorticoizi, carbamazepin, testosteron8.
• Interferenţe analitice
Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
– tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina şi anti-ruteniu6.
Bibliografie
1. Bernd Hinney, Wolfgang Wuttke. Ovarian function. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998,1095.
2. Henry John Bernard. Evaluation of endocrine function. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. ASM Press, USA, 20 Ed., 1998, 299-346.
3. Ion Teodorescu Exarcu. Fiziopatologia corticosuprarenalei. În Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin. Editura Medicală, România, Ed.1989, 699-727.
4. Ion Teodorescu Exarcu. Corticosuprarenala. În Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin. Editura Medicală, România, Ed. 1989, 680-699.
5. Jacques Wallach. Afecţiuni endocrine. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiinţelor Medicale, România, 7 Ed., 2001, 834.
6. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
7. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Dehydroepiandrosterone (DHEA) Sulfate. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
8. Norbert Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 Ed., 1995, 198.
sânge venos
sânge venos
