- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Haptoglobina
Informaţii generale
Haptoglobina este o proteină care aparţine fracţiunii alfa2-globulinelor şi deţine rol în legarea hemoglobinei libere.
Din punct de vedere structural, haptoglobina serică este o glicoproteină tetramerică alcătuită din 2 perechi de lanţuri diferite, alfa şi beta, legate prin punţi disulfhidrice. Sinteza sa are loc în principal la nivel hepatic şi este reglată de interleukinele IL-6 şi IL-11;4.
Complexul haptoglobină-hemoglobină este îndepărtat rapid din circulaţie de către sistemul reticulo-emdotelial şi metabolizat în aminoacizi liberi şi fier în doar câteva ore. Aceasta constituie o metodă eficientă de conservare a fierului4.
O scădere a haptoglobinei serice în prezenţa unei funcţii hepatice normale se produce, cel mai probabil, datorită consumului crescut al haptoglobinei în procesul de hemoliză intravasculară. Concentraţia haptoglobinei este invers proporţională cu gradul hemolizei şi cu durata episodului hemolitic2.
Detectarea la electroforeza proteinelor serice a unei hipoalbuminemii, a unei hipergamaglobulinemii policlonale şi a unei scăderi a fracţiunii alfa2-globulinelor datorită reducerii nivelului de haptoglobină la pacienţii cu afecţiuni hepatice severe se asociază cu un prognostic nefavorabil4.
Pe lângă fixarea hemoglobinei libere, haptoglobina se leagă de granulocite, monocite şi limfocite, exercitând astfel activităţi imunomodulatorii1.
Recomandări pentru determinarea haptoglobinei – evaluarea stărilor hemolitice4.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate); se va evita efortul fizic înaintea recoltării3.
Specimen recoltat – sânge venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator3.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare3.
Volum probă – minim 0.5 mL ser3.
Cauze de respingere a probei
Stabilitate probă – serul separat este stabil 3 luni la 15-25°C; 8 luni la 2-8°C3.
Metodă – imunoturbidimetrică3.
Valori de referinţă3 – 30-200 mg/dL.
Factori de conversie: mg/dL x 0.01 = g/dL ; mg/dL x 0.100 = μmol/L
g/L x 100 = mg/dL ; g/L x 10.00 = μmol/L
Limita de detecţie – 3.0 mg/dL (0.030 μmol/L; 0.03 g/L)3.
Interpretarea rezultatelor2
Creşterea haptoglobinei este asociată cu: |
Scăderea haptoglobinei este asociată cu: |
• Infecţii şi stări inflamatorii acute sau cronice
• neoplazii, limfoame în stadii avansate
• obstrucţie biliară
• colagenoze
• distrucţii tisulare1;3;5
|
Afecţiuni dobândite
• hemoliza intravasculară de etiologii diverse
• anemie hemolitică autoimună
• alte hemoglobinemii cauzate de hemoragii intravasculare, în special valvele cardiace artificiale şi endocardita acută bacteriană
• reacţii transfuzionale
• eritroblastoza fetală
• malaria
• hemoglobinuria paraxostică nocturnă
• hematoame, hemoragie tisulară
• purpura trombotică trombocitopenică
• anemia hemolitică indusă medicamentos (alfa-metildopa)
• afecţiuni hepatice acute sau cronice
Afecţiuni ereditare
• siclemie
• deficit de G6PD şi piruvat kinaza
• sferocitoza ereditară
• talasemie
• anemii megaloblastice
• absenţa congenitală (la 1% din populaţia africană şi asiatică)
|
Limite şi interferenţe
În cursul stărilor inflamatorii sau al corticoterapiei obţinerea unor valori normale ale haptoglobinei nu exclude hemoliza!
Bibliografie