N-telopeptidul urinar (NTX)

Informaţii generale

Aproximativ 90% din matricea organică a osului este formată din colagen de tip I sintetizat de către osteoblaste. Funcţia biologică a colagenului fibrilar este de a furniza rezistenţa la întindere a osului. Această rezistenţă este conferită de o serie de legături covalente încrucişate („collagen crosslinks”) care se dezvoltă între moleculele individuale de colagen dintr-o fibră.

Molecula de colagen de tip I cu structură triplu helicoidală prezintă două situsuri de ataşare a legăturilor încrucişate (denumite telopeptide), unul în regiunea amino (N) – terminală şi celălalt în regiunea carboxi (C) – terminală. Legăturile se realizează efectiv prin intermediul unor polimeri încrucişaţi formaţi, fie din trei reziduuri de hidroxilizină (piridinolina PYD), fie din două reziduuri de hidroxilizină şi unul de lizină (deoxipiridinolina DPYD). DPYD este prezent aproape în întregime la nivelul osului (vezi figura 14.4.1).

Infrastructura de colagen a osului suferă un proces continuu de remodelare care implică, atât un proces de resorbţie osoasă mediată de osteoclaste cât şi un proces de formare osoasă de care sunt responsabile osteoblastele.

În cursul procesului de resorbţie osoasă doar 40% dintre legăturile încrucişate sunt eliberate sub formă de compuşi de piridinium (PYD si DPYD), restul de 60% fiind ataşate de telopeptidele N- şi C-terminale. Din circulaţie telopeptidele NTx şi CTx sunt excretate în urină^1;4;5.

Secvenţele de aminoacizi şi orientarea α 2N-telopeptidului fac ca acest produs de degradare al colagenului uman de tip I să constituie un marker specific pentru resorbţia osoasă. Astfel nivelurile urinare de NTx se corelează cu rata resorbţiei osoase.

Fig. 14.4.1 Legăturile încrucişate DPYD în colagenul osului (Adaptare după emedicine.medscape.com)⁵

În mod fiziologic, valori ridicate ale markerilor de resorbţie apar în copilărie, în perioda de creştere osoasă, precum şi în faza de vindecare a fracturilor. In aceste situaţii însă, creşterile markerilor de resorbţie şi cele ale markerilor de formare osoasă sunt echilibrate şi nu au valoare diagnostică. In schimb, multe afecţiuni cum ar fi hipertiroidia, toate cazurile de hiperparatiroidism, majoritatea formelor de osteomalacie şi rahitism (chiar dacă nu sunt asociate de hiperparatiroidism), hipercalcemia indusă de afecţiuni maligne, boala Paget, mielomul multiplu, metastazele osoase, precum şi diverse boli congenitale ale ţesutului osos pot determina un turn-over osos accelerat şi dezechilibrat. Dezechilibrul turn-over-ului osos, de obicei fără o accelerare a acestuia, se întâlneşte, de asemenea, în osteopenia şi osteoporoza postmenopauză.

Anomaliile turn-over-ului osos ar trebui să se normalizeze, ca răspuns la tratamentul eficient şi acest lucru poate fi monitorizat prin măsurarea în ser şi urină a markerilor de resorbţie osoasă³.

Astfel, testul de determinare a NTx in urină are valoare predictivă, în ceea ce priveşte răspunsul osos la tratamentul antiresorbtiv hormonal al femeilor în perioada postmenopauză. Testul poate fi de asemenea utilizat în monitorizarea eficacităţii terapiei antiresorbtive în osteoporoza şi boala Paget. Pe de altă parte, prezintă utilitate în monitorizarea efectului terapiei antiestrogenice asupra ratei de resorbţie osoasă².

Recomandări pentru determinarea N-telopeptidului urinar

• instrument auxiliar în diagnosticul condiţiilor asociate cu turn-over osos crescut;
• diagnosticul diferenţial între osteomalacie şi osteoporoză;
• identificarea pacienţilor cu osteoporoză şi turn-over osos accelerat care au un risc mare de progresie rapidă a bolii;
• valoare predictivă în ceea ce priveşte răspunsul densităţii minerale osoase la tratamentul antiresorbtiv din osteoporoză;
• monitorizarea şi evaluarea eficacităţii terapiei la pacienţii cu osteopenie, osteoporoză, boala Paget sau alte afecţiuni care beneficiază de tratament antiresorbtiv;
• instrument auxiliar în monitorizarea răspunsului la alte intervenţii terapeutice aplicate în afecţiuni cu turn-over osos crescut (rahitism, osteomalacie, hipertiroidie)³.

Specimen recoltat­ – o probă de urină spontană.

Recipient de recoltare – eprubetă pentru urină.

Cantitate recoltată – 10 mL urină¹.

Cauze de respingere a probei – proba decongelată; utilizarea de substanţe conservante acide¹.

Prelucrare necesară după recoltare – este de preferat să se lucreze imediat; dacă acest lucru nu este posibil, proba se poate stoca la -20°C¹.

Stabilitate probă – cel puţin 1 lună la -20°C¹.

Metodă – imunoenzimatică (EIA)¹.

Valori de referinţă

Interpretarea rezultatelor

Prezenţa unor valori urinare crescute ale N-telopeptidului este un indicator de resorbţie osoasă accelerată. Majoritatea pacienţilor cu osteopenie sau osteoporoză au un turn-over osos redus, dar dezechilibrat, cu predominanta resorbţiei osoase. Acest fapt poate să conducă la creşteri uşoare ale NTX urinar; creşterile mari nu sunt caracteristice acestor condiţii, de aceea dacă se obţin valori >1.5-2 ori decât limita superioară a valorilor de referinţă trebuie să fie suspectată o osteomalacie asociată sau un diagnostic alternativ. Dacă sunt excluse alte condiţii însoţite de turn-over osos crescut la un pacient cu osteopenie/osteoporoză se va considera că acesta are un risc crescut de progresie accelerată a bolii.

Limite şi interferenţe

Bibliografie