- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Serotonina serică
Informaţii generale și recomandări pentru determinarea serotoninei serice
Serotonina (5-hidroxi-triptamina) este o monoamină derivată din aminoacidul esenţial triptofan, sintetizată atât în neuronii serotoninergici din sistemul nervos central, cât și de către celulele enterocromafine (Kulchitschy) distribuite la nivelul mucoasei tractului gastrointestinal. În SNC funcţionează ca neurotransmiţător, influenţează dispoziţia și participă la ciclul somn-veghe.
Serotonina este metabolizată în ficat, iar principalul său metabolit – acidul 5-hidroxiindolacetic – este excretat în urină4.
Cea mai mare parte a serotoninei din sânge este concentrată în trombocite, de unde este eliberată în cursul procesului de coagulare.
Principala utilitate a determinării serotoninei în ser este diagnosticul sindromului carcinoid3.
Pregătire pacient – Pacientul va întrerupe medicamentele din categoria inhibitorilor de monoaminoxidază cu 1 saptamană înaintea recoltării, deoarece acestea tind să crească nivelul de serotonină2;3.
Specimen recoltat – sânge venos2;3.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator1.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt în maxim 2 ore; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la -20°C sau la -70°C2.
Volum probă – minim 2 mL ser2.
Cauze de respingere a probei:
Stabilitate probă – serul separat este stabil 3 luni la -20°C sau la -70°C. Nu decongelaţi/recongelaţi2.
Metodă – cromatografie de lichide sub înaltă presiune (HPLC)2.
Valori de referinţă1– 80-400 μg/L2.
Interpretarea rezultatelor
Limite și interferenţe
Bibliografie
- ARUP Laboratories. Laboratory Test Directory: Serotonin, Serum. www.aruplab.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.
- Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
- Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Serotonin, Serum. www.labcorp.com 2008. Ref Type: Internet Communication.
- www.labtestsonline.org. Serotonin. Ref Type: Internet Communication.