Taenia solium: Anticorpi IgG

Informatii generale

Cisticercoza reprezinta infectia cu stadiul larvar al T.solium, in acest mod omul devenind gazda intermediara atipica.

Infectia se asociaza cu o educatie si conditii igienico-sanitare mediocre, fiind mai frecventa in mediul rural unde sistemul de canalizare este deficitar.

Infectia se produce fie in urma unei ingestii accidentale a oualor de T.solium impreuna cu alimentele si cu apa de baut, fie atunci cand persoana este deja infectata cu o tenie adulta (autoinfectie prin reflux gastric). In tubul digestiv, embrionul hexacant continut in oua eclozeaza, patrunde in peretele intestinal si disemineaza pe cale circulatorie in diferite tesuturi si organe, avand predilectie pentru musculatura striata, tesutul subcutanat, cord, sistemul nervos central si ochi, unde devine incapsulat prin formarea unui chist. Acesta reprezinta stadiul larvar al parazitului, numit cisticerc sau Cysticercus cellulosae. Larva este monochistica si monocefala (un singur scolex). Dimensiunea obisnuita a cisticercilor este de aproximativ 5-10 mm si este atinsa dupa 10 saptamani. Cisticercii localizati in structurile globului ocular sau la nivel cerebral nu au membrana adventiciala si din acest motiv pot ajunge la dimensiuni foarte mari (cativa centimetrii)¹.

Simptomele clinice sunt nespecifice si variaza in functie de numarul, dimensiunile si localizarea chisturilor. Persoana infectata poate fi asimptomatica daca sunt prezente doar cateva chisturi sau daca acestea sunt localizate in muschi sau anumite zone ale creierului mai putin vitale.

Tabloul clinic al neurocisticercozei depinde de localizarea cisticercilor si de gradul raspunsului inflamator. Neurocisticercoza intraparenchimatoasa determina convulsii sau semne neurologice de focar, iar forma extraparenchimatoasa produce hidrocefalie prin obstructia cailor de drenaj al LCR. Neurocisticercoza este precedata de obicei de o perioada asimptomatica de 4-5 ani de la infectie, fiind descrise si intervale de pana la 30 ani².

Diagnosticul de cisticercoza necesita de obicei metode combinate, imagistice si serologice.

Testele serologice imunoenzimatice depisteaza anticorpi IgG specifici directionati impotriva unor extracte sau antigene partial purificate, obtinute din cisticerci. In neurocisticercoza, sensibilitatea clinica a acestor teste este de 65-87%, cu o specificitate de 63-100%³. 

Pregatire pacient – testul nu necesita o pregatire prealabila³.

Specimen recoltat – sange venos³.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator³.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare³.

Volum proba – minim 0.5 mL ser³.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian³.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la 2-4°C şi 1 lună la -20°C³.

Metoda – ELISA; testul foloseste un antigen vezicular de cisticerc³.

Valori de referinta –  test semicantitativ, rezultatul fiind exprimat in  unitati NovaTec (NTU):

<9    :  Negativ

9-11 :  Echivoc – se recomanda repetarea recoltarii peste 2-4 saptamani

>11  : Pozitiv³.

Limite si interferente

Rezultatele testului trebuie corelate intotdeauna cu diagnosticul clinic si alte teste de laborator. Un rezultat negativ nu exclude o cisticercoza; datorita nivelului scazut de anticorpi in stadiile precoce ale infectiei testul poate indica rezultate negative sau echivoce. Daca exista o suspiciune clinica, testul trebuie repetat dupa 2-4 saptamani. S-a raportat o reactivitate incrucisata semnificativa cu Echinococcus, de aceea rezultatele pozitive trebuie confirmate prin metode mai specifice (imunoblot). Un rezultat pozitiv nu exclude influenta altor patogeni³.

Bibliografie

1. Dan Steriu.Infectii produse de helminti. In Infectii parazitare. ILEX, Romania ed. 2003;167-169.

2. Klaus Janitschke.Parasitic Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998; 1288-1296.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog