- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Antigen Campylobacter în materii fecale
Informații generale: Antigen Campylobacter în materii fecale
Campylobacter este o specie bacteriană care reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor diareice la nivel mondial. Această infecție este asociată cu consumul de carne de păsăre insuficient gătite, lapte crud și apă contaminată. Pacienții prezintă de obicei o boală diareică autolimitată care durează 5 până la 7 zile1. Bacteriile Campylobacter sunt Gram-negative, mobile. Dimensiunea lor variază de la 0.5 – 5 microni în lungime și la 0.2 – 0.9 microni în lățime.
Deși există zeci de specii, 3 reprezintă principalele surse de infecție umană: Campylobacter jejuni, Campylobacter coli și Campylobacter lari. Campylobacter jejuni este specia cel mai frecvent identificată1-3.Prevalența la nivel mondial a bolii evidențiază capacitatea Campylobacter de a supraviețui într-o gamă largă de medii.
Căile de transmitere la oameni includ consumul de alimente și apă contaminate, contactul cu animalele și contactul de la persoană la persoană. Este necesară o cantitate foarte mică de germen pentru a infecta o persoană sănătoasă. Există metode de prevenire a infecției, și anume igiena mâinilor, separarea cărnii crude de alte alimente, în timpul gătirii, prepararea termică completă a alimentelor și evitarea consumului de lactate crude și a apei nepotabile4. Persoanele infectate pot avea diaree, frecvent sanguinolentă, febră și dureri abdominale. În anumite cazuri pot să apară greață sau vărsături.
Simptomele apar la 2 – 5 zile de de la infectare și pot persista timp de o săptămână. Există numeroase complicații medicale asociate cu infecția cu Campylobacter, multe dintre acestea având un prognostic mai prost decât infecția acută în sine. Infecțiile cu Campylobacter pot cauza boli extraintestinale care implică sistemele neurologic, pulmonar, imunologic și cardiac5.
Recomandări pentru determinarea antigenului Campylobacter în materii fecale1-7
- Ajutor în diagnosticul infecției cu Campylobacter, în concordanță cu tabloul clinic
Specimen recoltat – materii fecale7
Recipient de recoltare – coprocultor steril, fără mediu de transport2
Prelucrare necesară după recoltare – dacă proba nu se analizează imediat, se recomandă depozitarea acesteia la temperaturi cuprinse între 2-4oC3.
Stabilitate probă – timp de 3 zile la temperaturi cuprinse între 2-4oC3.
Metodă – imunocromatografică
Interpretare rezultat – pozitiv/negativ6
Limitări și interferențe
Recoltarea unei cantitati insuficiente de probă sau lipsa mixării corecte a probei cu reactivul utilizat, poate duce la un rezultat fals negativ al testului. Adăugarea unui exces de probă fecală poate cauza rezultate nevalide2. Rezultatele negative nu exclud definitiv prezența speciilor de Campylobacter, la pacienții suspectați3.
Bibliografie
- Fischer GH, Paterek E. Campylobacter. [Updated 2021 Aug 11]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537033/
- Regnath, T., & Ignatius, R. (2014). Accurate detection of Campylobacter spp. antigens by immunochromatography and enzyme immunoassay in routine microbiological laboratory. European journal of microbiology & immunology, 4(3), 156–158. https://doi.org/10.1556/EUJMI-D-14-00018
- Platts-Mills, J. A., Liu, J., Gratz, J., Mduma, E., Amour, C., Swai, N., Taniuchi, M., Begum, S., Peñataro Yori, P., Tilley, D. H., Lee, G., Shen, Z., Whary, M. T., Fox, J. G., McGrath, M., Kosek, M., Haque, R., & Houpt, E. R. (2014). Detection of Campylobacter in stool and determination of significance by culture, enzyme immunoassay, and PCR in developing countries. Journal of clinical microbiology, 52(4), 1074–1080. https://doi.org/10.1128/JCM.02935-13
- Kirkpatrick, B. D., & Tribble, D. R. (2011). Update on human Campylobacter jejuni infections. Current opinion in gastroenterology, 27(1), 1–7. https://doi.org/10.1097/MOG.0b013e3283413763
- Granato, P. A., Chen, L., Holiday, I., Rawling, R. A., Novak-Weekley, S. M., Quinlan, T., & Musser, K. A. (2010). Comparison of premier CAMPY enzyme immunoassay (EIA), ProSpecT Campylobacter EIA, and ImmunoCard STAT! CAMPY tests with culture for laboratory diagnosis of Campylobacter enteric infections. Journal of clinical microbiology, 48(11), 4022–4027. https://doi.org/10.1128/JCM.00486-10
- Giltner, C. L., Saeki, S., Bobenchik, A. M., & Humphries, R. M. (2013). Rapid detection of Campylobacter antigen by enzyme immunoassay leads to increased positivity rates. Journal of clinical microbiology, 51(2), 618–620. https://doi.org/10.1128/JCM.02565-12
- Fitzgerald, C., Patrick, M., Gonzalez, A., Akin, J., Polage, C. R., Wymore, K., Gillim-Ross, L., Xavier, K., Sadlowski, J., Monahan, J., Hurd, S., Dahlberg, S., Jerris, R., Watson, R., Santovenia, M., Mitchell, D., Harrison, C., Tobin-D’Angelo, M., DeMartino, M., Pentella, M., Nachamkin, I. (2016). Multicenter Evaluation of Clinical Diagnostic Methods for Detection and Isolation of Campylobacter spp. from Stool. Journal of clinical microbiology, 54(5), 1209–1215. https://doi.org/10.1128/JCM.01925-15