Arseniu în urină

Informaţii generale

Nici un zăcământ de minereuri metalice nu a fost sau nu este exploatat exclusiv pentru arseniu; de regulă, arseniul se obţine ca subprodus, crescând valoarea economică a diferitelor tipuri de mineralizaţi în care se găseşte.

Compuşii arseniului au numeroase aplicaţii industriale: pesticide, produse farmaceutice, sticlă, ceramică şi metalurgie. Folosit ca element de aliere măreste duritatea aliajelor. Arseniul este folosit cu mare succes şi în electronică datorită proprietăţilor semiconductoare şi fotoconductoare, similare siliciului şi germaniului. In pirotehnie se foloseşte pentru producerea focurilor albe (cel indian). Trisulfura de arseniu este pigmentul vopselei de ulei numite galben regal. Aceasta se mai foloseşte în tăbăcărie, pentru ignifugarea lemnului^2;4.

Arsina (hidrogen arsenios) reprezintă un compus gazos generat în rezervoarele metalice având impurităţi de arsen, care depozitează acizi.

Arseniul este absorbit cu uşurinţă pe cale intestinală şi este excretat în principal prin urină.

Expunerea acută prin ingestia de compuşi arsenicali sau inhalarea de arsină determină simptome gastrointestinale severe (hemoragice), icter, insuficienţă renală şi colaps, cu mare potenţial letal^2;4.

Intoxicaţia cronică cu arseniu este dificil de diagnosticat. Pot să apară dureri abdominale, diaree, hiperpigmentare, hiperkeratoza, neuropatii periferice, encefalopatie^1;2.

Expunerea cronică prin inhalare, în cazul muncitorilor care lucrează în topitorii, a fost asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar².

Recomandări pentru determinarea arseniului

– arseniul în sânge: monitorizarea expunerii acute sau recente (timp de înjumătăţire redus);

– arseniul în urină: monitorizarea expunerii cronice^2;4.

Pregătire pacient – pacientul trebuie să evite consumul oricărui aliment ce conţine fructe de mare 72 ore înaintea recoltării (aceste alimente cresc semnificativ nivelul arseniului urinar).

Specimen recoltat -1) sânge venos; 2) o probă de urină spontană^3;4.

Cauze de respingere a probei – specimen coagulat^3;4.

Recipient de recoltare – 1) vacutainer pentru metale ce conţine EDTA ca anticoagulant; 2) eprubetă pentru urină^3;4.

Cantitatea recoltată – 1) cât permite vacuumul; 2) aproximativ 10 mL^3;4.

Prelucrare necesară după recoltare – nu este necesară³.

Stabilitate probă – probele de sânge şi urină se menţin la temperatura camerei sau la frigider până în momentul lucrului^3;4.

Metode – plasma cuplată inductiv cu spectrometrie de masă (ICP/MS)³.

Valori de referinţă:

Arseniul în sânge³:                    Arseniul în urină³:

< 1.2 μg/L                                        <15 μg/L                       

Factor de conversie⁴: μg/L x 0.0133 = μmol/L; μmol/L x 75.2 = μg/L.  

Bibliografie: