Testosteron

Informaţii generale

Testosteronul este principalul hormon androgen la bărbaţi; sinteza sa se efectuează aproape în exclusivitate la nivelul celulelor Leydig testiculare. Secreţia de testosteron este controlată de către hormonul luteinizant LH produs de hipofiză şi este supusă unui feedback negativ mediat de hipotalamus şi hipofiză. Cea mai mare parte a testosteronului circulant este legat de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG = sex hormone binding globulin)³.

Testosteronul este implicat atât în dezvoltarea caracterelor sexuale masculine cât şi în menţinerea funcţiei prostatei şi a veziculelor seminale^2;7.

La femei se produc cantităţi mult mai mici de testosteron şi dihidrotestosteron. Ovarele şi glandele suprarenale au o contribuţie mică în ceea ce priveşte sinteza de androgeni, cea mai mare parte din cantitatea de testosteron produsă la femei rezultând în urma conversiei periferice a altor steroizi. In concentraţii fiziologice androgenii nu au efecte specifice la femei, însă în cazul în care se produc creşteri ale acestui hormon (hiperandrogenemie), apar manifestări de hirsutism (pilozitate în exces cu distribuţie masculină) sau chiar de virilizare (la hirsutism se adaugă creşterea masei musculare, alopecie androgenică, acnee, îngroşarea vocii, mărirea clitorisului)^1;7.

Recomandări pentru determinarea testosteronului

La bărbaţi:

a) suspiciune clinică de deficit androgenic (hipogonadism primar, hipopituitarism, sindrom Klinefelter, sindrom Down, pubertate intârziată, impotenţă sexuală, infertilitate, tratament cu estrogeni, ciroză hepatică);

b) suspiciune clinică de exces androgenic: tumori corticosuprarenaliene, pubertate precoce^3;6.

La femei: hirsutism, anovulaţie, amenoree sau virilizare (cauze posibile: sindromul ovarelor polichistice, tumori ovariene virilizante, tumori corticosuprarenaliene sau sindroame adrenogenitale)^1;3;6;7.

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)⁶.

Specimen recoltat – sânge venos⁶.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator⁶.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C⁶.

Volum probă – minim 0.5 mL ser⁶.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat⁶.

Stabilitate probă – 7 zile la 2-8°C; 6 luni la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi⁶.

Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA)⁶.

Valori de referinţă – sunt dependente de vârstă şi sex⁶:

Băieți:

0 -5 luni: 2.6 – 13.87

6 luni – 9 ani: < 0.24 – 0.69

10 – 11 ani: < 0.24 – 4.5

12 – 13 ani: < 0.24 – 27.74

14 ani: < 0.24 – 41.6

15 – 16 ani: 3.47 – 41.6

17 – 18 ani: 10.4 – 41.6

19 ani: 8.32 – 32.94

20 – 49 ani: 8.64 – 29

≥ 50 ani: 6.69 – 25.7

 Stadiile TANNER

I (prepubertal): < 0.24 – 0.69

II: 0.27 – 2.28

III: 0.9 – 27.74

IV: 2.95 – 41.6

V (adult tânăr): 10.4 – 32.94

 Fete:

0-5 luni: 0.69 – 2.77

6 luni -9 ani: <0.24 – 0.69

10-11 ani: <0.24 – 1.53

12-16 ani: <0.24 – 2.6

17-18 ani: 0.69 – 2.6

19 ani: 0.27 – 2.08

20 – 49 ani: 0.29 – 1.67

≥ 50 ani: 0.101– 1.42

Stadiile TANNER

I (prepubertal): <0.24 – 0.69

II: <0.24 – 1.63

III: 0.59 – 2.6

IV: 0.69 – 2.6

V (adult tânăr): 0.42 – 2.08

Factori de conversie: nmol/L x 0.288 = ng/mL; ng/mL x 3.47 = nmol/L; ng/mL x 100 = ng/dL.

Limita de detecţie – 0.087 nmol/L⁶.

Valori critice – >5 nmol/L la femei – suspiciune proces tumoral³.

Limite şi interferenţe

Concentraţiile de testosteron prezintă fluctuaţii episodice, circadiene şi ciclice. Din acest motiv analiza unei singure probe va fi relevantă clinic doar în 68% din cazuri. Se recomandă astfel să se recolteze 3 probe în interval de 1 oră şi să se determine testosteronul din proba rezultată în urma amestecului celor 3 seruri. 

Testosteronul total poate fi normal la unii bărbaţi cu simptome de deficit androgenic (datorită nivelurilor crescute de SHBG) sau la unele femei cu hirsutism. In aceste cazuri se recomandă determinarea testosteronului liber⁵.

Aproape toate afecţiunile severe, în special cele hepatice, renale şi circulatorii pot determina scăderi ale concentraţiei de testosteron.

• Medicamente

Creşteri: acid valproic, barbiturice, bromocriptina, clomifen, estrogeni, fenitoin, flutamida, gonadotropina (la bărbaţi), naloxon, rifampicina^4;5;8.

Scaderi: androgeni, carbamazepin, ciclofosfamida, ciproterona, dexametazona, diazoxid, dietilstilbestrol (1 mg sau mai mult), digoxin (la bărbaţi), etanol (bărbaţi alcoolici), fenotiazine, gemfibrozil, glucocorticoizi, glucoză, analogi ai GnRH (gonadotropin releasing hormone) în administrare continuă, halotan, ketoconazol, magneziu, metoprolol, metirapon, spironolactona, tetraciclina, verapamil^4;5;8.

Efecte variabile: contraceptive orale, cimetidina, danazol, finasterid, pravastatin, tamoxifen⁴.

• Interferenţe analitice

Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:

Bibliografie