Page 15 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 15
GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE TESTE SPECIALIZATE DE 17
AL LABORATOARELOR SYNEVO ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE
17.8 CITOKINE
17.8.1 Interleukinele (IL)
Citokine şi chemokine
Informaţii generale
Termenul de interleukină (IL) este utilizat pentru o serie de polipeptide cu rol principal în comunicarea
dintre leucocite în cursul medierii răspunsului imun şi inflamator al organismului. Ele au fost
descoperite, studiate şi descrise în domenii medicale conexe: imunologie, hematologie, virusologie.
Deoarece aceste IL au deopotrivă, atât ca origine cât şi ca ţintă, nu doar celule hematopoietice, cum
se considerase iniţial, ci şi diverse alte tipuri celulare, se preferă în prezent termenul generic de
citokine.
Citokinele se definesc ca polipeptide (proteine solubile) secretate în special de către leucocite (mai
ales limfocite T şi macrofage) ce acţionează în principal asupra celulelor hematopoietice, cu efecte
modulatorii asupra răspunsului imun şi inflamator .
4
Acţiunea biologică a fiecărei citokine este dependentă de celula secretantă, precum şi de celula ţintă,
respectiv de receptorii ei membranari. Citokinele pot avea fie funcţii specifice, unice (dacă receptorii
lor au în mod tipic subunităţi specifice), fie efecte pleiotrope (se pot lega de mai mulţi receptori), fie
efecte redundante (receptori diferiţi folosesc în comun unele subunităţi structurale şi funcţionale) .
4
Clasificările citokinelor în funcţie de aceşti receptori membranari au devenit tot mai utilizate (în
detrimentul celor bazate doar pe structură şi/sau rol) datorită importanţei crescânde a acestor receptori
în diagnosticul şi tratamentul bolilor în care citokinele joacă un rol cheie. De exemplu, un nou set de
agenţi bioterapeutici au fost dezvoltaţi utilizând anticorpi monoclonali şi antagonişti ai citokinelor sau
ai receptorilor lor membranari . Adiţional, detectarea şi măsurarea acestor citokine au început să intre
2
în rutina laboratoarelor clinice .
3
În prezent sunt definite 5 superfamilii de citokine în funcţie de următoarele clase de receptori
membranari:
- superfamilia receptorilor citokinici (de tip hematopoietic şi de tip interferon);
- superfamilia receptorilor de tip TNF;
- familia receptorilor de tip IL-1/Toll-like receptor;
- familia receptorilor tirozin-kinazici;
- familia receptorilor serin-kinazici, TGF-β .
4
Chemokinele formează o superfamilie aparte de cele 5 familii enumerate anterior deoarece
chemokinele sunt citokine chemoatractante, cu o serie de caracteristici structurale şi funcţionale
specifice.
Chemokinele sunt polipeptide de 8-10 kDa al căror rol fundamental este de a regla fin fluxurile de
leucocite din organism, în principal în cursul homeostaziei (chemokine homeostatice) şi inflamaţiei
(chemokine inflamatorii).
Chemokinele homeostatice sunt produse de ţesuturile sănătoase, cu scopul de a direcţiona leucocitele
către zonele anatomic corecte în cadrul embriogenezei, hematopoiezei şi a apărării imune. În schimb,
chemokinele inflamatorii sunt produse în cursul răspunsului inflamator de către celule rezidente
tisulare activate sau lezate şi/sau de către leucocitele activate, atrăgând către zona inflamată celulele
15