Page 524 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.6 Micologie
19.6.1 Cultură şi identificare fungi

Introducere
InfecŃiile fungice şi în special cele determinate de levuri au crescut semnificativ în ultimii ani. Levurile sunt organisme
oportuniste, majoritatea saprofite, dar care pot deveni patogene în anumite condiŃii:
- fiziologice: nou născuŃi, pacienŃi în vârstă, gravide;
- patologice: neoplasme, boli metabolice, imunodeficienŃă, HIV;
- factori legaŃi de medicamente/tratamente: antibiotice, anticoncepŃionale, imunosupresoare, radiaŃii ionizante,
intervenŃii chirurgicale;
- factori locali: afectări cutanate şi ale mucoaselor.
InformaŃii generale
Micologia medicală cuprinde un grup extrem de divers de organisme clasificate în levuri şi fungi.
Levura este o celulă care se reproduce prin înmugurire, celula parentală excluzând o porŃiune din ea pentru a produce
o celulă fiică.
Fungii se pot împărŃi în:
- filamentoşi – formaŃi din filamente, numite hife, ce se întrepătrund şi formează micelii
- dimorfi. Dimorfismul se referă la abilitatea unor fungi de a exista în doua forme: filamentoasă, ce se dezvoltă în
laborator la 25-30˚C şi levurică, în Ńesuturile infectate .
2
Decizia medicului de laborator de a izola, identifica până la nivel de specie şi testa sensibilitatea la antifungice este
1
influenŃată de :
- respectarea condiŃiilor de prelevare şi conservare;
- prelevatele din cavităŃi colonizate cu levuri (disbioză la pacienŃii sub antibioterapie cu spectru larg, diabetici);
- prelevatele de la pacienŃi real infectaŃi;
- izolare din prelevate necontaminate;
- izolarea repetată şi creşterea > 2+ pe mediile de cultură a aceleiaşi specii din leziuni mucoase sau cutanate la un
pacient imunodeprimat sau diabetic;
- virulenŃa şi frecvenŃa implicării unor specii în micozele umane (Candida albicans – este levura cel mai bine
reprezentată în microbiota indigenă şi cel mai frecvent cu semnificaŃie clinică; la pacienŃii imunodeprimaŃi, specia mai
virulentă este Candida tropicalis);
- rezistenŃa naturală la antifungice a anumitor specii ale unui gen (Candida lusitaniae – la Amfotericină B, Candida
krusei – la Fluconazol) sau rezistenŃa unui anumit gen (Trichosporon – la Amfotericina B).
O atenŃie deosebită trebuie acordată pacienŃilor imunodeprimaŃi, în cazul lor orice izolat fiind considerat un potenŃial
patogen ce va fi indentificat până la nivel de specie şi testat pentru sensibilitatea la antifungice.

Situsuri de izolare a levurilor şi agenŃii etiologici 1;4;5;6
Tegument, folicul pilos, raclat unghial
• Dermatophytes, Candida spp., Malassezia, Trichosporon, Aspergillus spp., Zygomycetes,
Cryptococcus neoformans

Derm, Ńesut subcutanat
• Coccidioides immitis, Blastomyces dermatidis, Sporothrix schenckii, Aspergillus spp.
• La pacienŃii cu micetoame: Nocardia spp., Streptomyces.
Tract respirator inferior
• Candida spp., Coccidioides immitis, Blastomyces dermatidis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum
• La pacienŃii imunodeprimaŃi: Aspergillus spp., Zygomycetes, Nocardia asteroides, Pneumocystis carinii

Tract respirator superior
• Candida spp., Saccharomyces
Tract gastro-intestinal
• La pacienŃii imunodeprimaŃi: Candida spp., Aspergillus spp., Zygomycetes
Tract genito-urinar
• Candida spp., Rhodotorula, Saccharomyces, Torulopsis