Page 116 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 116

10   MARKERI TUMORALI                 GHIDUL  SER T VICIILOR  MEDICALE
                                              GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
               CUPRINS
                                                      OARELOR
                                                             SYNEVO
                                              AL
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO
                                                LABORA
       10. MARKERI TUMORALI

                          10.1 Markeri tumorali - noţiuni generale

       Definiţie şi utilitate
       • proteine, hormoni, enzime, receptori sau alţi produşi celulari sintetizaţi în exces de către celulele
       maligne;
       •  sunt  de  obicei  constituenţi  normali  ai  celulelor,  prezenţi  în  cantităţi  reduse  în  serul  indivizilor
       sănătoşi;
       • în cazul unui proces tumoral, nivelul marker-ului creşte fie în ser, fie în ţesutul de origine;
       • în general, nici unul dintre aceşti markeri nu este specific pentru un anumit tip de neoplazie (nu există
       “markeri tumorali ideali”) sau pentru un anumit organ (excepţie: PSA, tiroglobulina);
       • markerii tumorali şi-au dovedit utilitatea în: stadializarea tumorii, monitorizarea tratamentului şi a
       evoluţiei bolii, detectarea precoce a recurenţelor;
       •  datorită  variabilităţii  în  sensibilitate  şi  specificitate  nu  se  recomandă  folosirea  acestora  pentru
       screening-ul pacienţilor asimptomatici (excepţie: PSA);
       •  unii  biomarkeri  au  capacitate  diagnostică:  AFP  în  cancerul  hepatocelular,  ProGRP  în  cancerul
       pulmonar cu celule mici;
       • folosirea combinată a biomarkerilor relevanţi poate creşte capacitatea diagnostică a acestora (de
       exemplu, la pacienţii cu tumori pulmonare de origine necunoscută, asocierea CEA, Cyfra 21-1, NSE
       şi  ProGRP este utilă în diferenţierea proceselor maligne de cele benigne şi a celor primare, de cele
       secundare);
       • determinările seriate reprezintă un mijloc eficient de a monitoriza răspunsul la tratament şi a depista
       precoce recidivele tumorale, numai în condiţiile în care se utilizează aceleaşi metode de lucru.
       • markerii tumorali nu înlocuiesc biopsia sau examenul histopatologic;
       • rezultatele obţinute trebuie corelate întotdeauna cu datele clinice şi celelalte tipuri de investigaţii.
       Clasificare
       • antigene oncofetale (sintetizate în mod normal la făt şi reactivate ca urmare a transformărilor celulare
       maligne): CEA, AFP, TPA;
       • proteine placentare: HCG, fosfataza alcalină de origine placentară;
       •  enzime  şi  izoenzime:  fosfataza  acidă  prostatică,  fosfataza  alcalină  de  origine  osoasă,  lactat-
       dehidrogenaza (LDH), tumor M2-PK;
       • molecule de carbohidraţi cu epitopi recunoscuţi de anticorpi monoclonali: CA 15-3, CA 19-9, CA
       125;
       • antigene de proliferare şi diferenţiere: NSE, PSA;
       • hormoni sintetizaţi de ţesuturi în mod normal (ex. epinefrină şi norepinefrină în feocromocitom;
       gastrină în sindromul Zollinger-Ellison) sau ectopic (ex. ACTH în neoplasmul pulmonar);
       • imunoglobuline: imunoglobuline monoclonale şi proteine Bence-Jones în mielomul multiplu .
                                                                       1-3
       • receptori celulari: Her2/neu 1;2;3;4 .
       În  tabelul  de  mai  jos  sunt  prezentaţi  markerii  tumorali  determinaţi  în  laboratoarele  Synevo,  fiind
       precizată importanţa lor în tumorile menţionate :
                                       2;3

         11
          6
         116
   111   112   113   114   115   116   117   118   119   120   121