Page 495 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.2 Sfera oftalmologică

19.2.1 Examenul bacteriologic al secreŃiilor oculare

InformaŃii generale
InfecŃiile oculare pot afecta diferitele structuri anatomice ale globului ocular, orbita şi organele accesorii de protecŃie
(sprâncene, pleoape şi glande lacrimale). Ele interesează mai frecvent organele anexe (pleoape şi conjunctivă) decât
globul ocular propriu-zis. Conjunctiva vine în contact strâns cu corneea şi de aceea se constată adesea o infecŃie
4
dublă: keratoconjunctivita . Portajul nazal de Staphylococcus aureus constituie un factor favorizant pentru apariŃia
conjunctivitei bacteriene.
Microbiota indigenă a pleoapelor o reflectă pe cea a tegumentului. Cele mai mari densităŃi microbiene sunt realizate în
glandele pilosebacee şi în orificiile glandulare, dominanŃi fiind stafilococii coagulazo-negativi. Colonizarea glandelor
pilosebacee este realizată şi de specii de Propionibacterium, precum şi de organisme anaerobe. Bacilii difteromorfi fac
parte şi ei din flora găsită în mod normal pe tegumentul şi marginea liberă a pleoapelor.
Conjunctiva şi corneea prezintă o încărcătură microbiană redusă datorită spălării prin secreŃia lacrimală antrenată de
mişcările palpebrale.
De pe conjunctiva normală se pot izola:
• în aproximativ 94% din cazuri: stafilococi coagulazo - negativi;
• ocazional: bacili difteromorfi, specii de Candida, Staphylococcus aureus, diverşi streptococi, neisserii nepretenŃioase
nutritiv, specii de Haemophilus, enterobacteriaceae, pseudomonade, bacili antracoizi, fungi oportunişti şi saprofiŃi;
• rar se pot izola bacterii anaerobe, sporulate sau nesporulate, micobacterii saprofite sau condiŃionat patogene şi specii
2
ale unor fungi oportunişti sau saprofiŃi: Absidia, Cryptococcus etc .
1
Etiologia infecŃiilor oculare este în funcŃie de structura anatomică afectată :

blefarită • bacterii (ex. Staphylococcus aureus),
• virusuri (ex. Herpes simplex - HSV),
• rar, paraziŃi (ex. Phthirius pubis);
conjunctivită Nou-născuŃi: (la trecerea fătului prin canalul vaginal)
• Neisseria gonorrhoeae,
• Chlamydia trachomatis
La copii şi adulŃi:
• Haemophilus influenzae,
• S. pneumoniae,
• S. aureus,
• Moraxella spp.,
• Chlamydia trachomatis (la adulŃi trachomul),
• AlŃi germeni, care nu sunt izolaŃi de rutină în laboratoarele de microbiologie:
Mycobacterium tuberculosis, Francisella tularensis, Treponema pallidum etc.
• fungi, virusuri (adenovirusuri, enterovirusuri, Coxsackie - virus)
keratită • Pseudomonas aeruginosa • S. aureus • S. pneumoniae • HSV.

InfecŃiile sistemice pot determina şi infectii oculare la organisme imunocompromise (ex. pacienŃi cu HIV) dintre care
amintim pe cele produse de următorii agenŃi patogeni: Citomegalovirus, Pneumocystis carinii, Cryptococcus
neoformans, Candida spp. etc .
1
Metode de diagnostic
• culturi bacteriene;
• culturi virale;
• metode imunoenzimatice (antigen Chlamydia trachomatis);
• tehnica imunofluorescenŃei (virus herpetic);
• tehnici de biologie moleculară pentru diagnosticarea keratoconjunctivitelor virale şi chlamydiene în laboratoare de
referinŃă .
1
3
În cadrul laboratoarelor Synevo secreŃia oculară se examinează doar din punct de vedere bacteriologic .
Pentru investigarea microbiologică a infecŃiilor oculare, probele trebuie să fie recoltate în cabinetul de oftalmologie sau
în sala de operaŃie de către medicului oftalmolog .
2
Recoltarea trebuie să se efectueze înainte de:
• toaleta feŃei, care ar îndepărta secreŃiile şi exsudatul conjunctival;