Page 491 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

2
care a indus disbioze importante . De aici importanŃa stabilirii unei bune comunicări între medicul clinician şi medicul
de laborator în vederea cunoaşterii contextului clinic al pacientului.
Recoltarea şi transportul probelor
Exsudatul faringian se prelevă înainte sau după 4 ore de la toaleta cavităŃii bucale sau ingestia de alimente sau lichide.
Tehnică de recoltare
- se aşează pacientul pe scaun cu faŃa spre sursa de lumină, gâtul în uşoară extensie şi ceafa sprijinită de spătar sau
perete;
- se deprimă baza limbii cu apăsătorul şi, în timp ce pacientul pronunŃă vocala “a”, se şterg ferm cu tamponul
amigdalele şi peretele posterior al faringelui, insistând asupra zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente;
dacă există false membrane, acestea se desprind uşor, tamponându-se mucoasa subiacentă;
atât la introducerea cât şi la scoaterea tamponului, se evită atingerea bazei limbii şi a palatului moale.
- se introduce tamponul în tubul protector simplu sau prevăzut cu mediu de transport (Amies sau Stuart), care se
etichetează corespunzător.
- se prelevă:
— un tampon simplu fără mediu de transport, din care se va efectua testul rapid pentru detectarea
antigenului streptococic de grup A .
— un tampon simplu, de la nivelul zonei ulcerate, din care se vor efectua extemporaneu două frotiuri pentru
examenul microscopic, în vederea diagnosticării anginei Vincent .
— un tampon prevăzut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.
Transportul probelor către laborator se face în maximum 2 ore de la prelevare. Deşi probele prelevate pe tampoane în
tuburi ce conŃin mediu de transport pot fi păstrate până la 24 – 48 h, este recomandat ca însămânŃările pe mediile de
cultură să se facă imediat ce probele ajung la laborator, pentru o mai sigură recuperare a microorganismelor urmărite.
Diagnostic de laborator
• Se însămânŃează proba pe agar Columbia cu 5% sânge de berbec.
• Se incubează aerob sau în atmosferă cu CO2 24 h la 37°C, cu prelungire până la 48 h dacă la prima citire a plăcilor
nu se observă coloniile caracteristice germenului urmărit.
• Coloniile caracteristice se repică în vederea obŃinerii culturii pure pentru identificare.
• Metoda directă, rapidă pentru detectarea antigenului Streptococ betahemolitic de grup A este
latexaglutinarea, cu o sensibilitate ce variază între 80-95% şi o specificitate de 98%. ObŃinerea unui rezultat
pozitiv permite iniŃierea promptă a terapiei; un rezultat negativ impune, însă, efectuarea culturii.
• Examenul microscopic colorat Gram, din probele de exsudat faringian nu este recomandat deoarece nu se
poate face o diferenŃiere între patogenii suspectaŃi şi flora normală de la acest nivel. ExcepŃie fac următoarele
situaŃii:
a) corelarea rezultatelor microscopiei cu izolarea predominantă şi în cantitate mare în cultură a unei
specii de Candida (albicans sau tropicalis) .
2
b) diagnosticul anginei fuso-spirochetozice – examinarea microscopică a frotiului colorat Gram, urmărind
1;2
prezenŃa bacililor Gram negativi fusiformi şi a spirochetelor, în contextul unei reacŃii inflamatorii .
Criterii pentru efectuarea antibiogramei
Întrucât Streptococul β hemolitic şi-a păstrat sensibilitatea naturală la Penicilină, antibiograma se efectuează doar la
cererea medicului sau în cazul alergiei la Penicilină.
Dacă în cultură Streptococul β hemolitic se asociază cu Staphylococcus aureus, se va menŃiona în buletinul de
rezultate această asociere, iar tratamentul pentru Streptococ nu se va efectua cu Penicilină, deoarece majoritatea
tulpinilor de Stafilococ sunt secretoare de penicilinază .
3
Interpretarea rezultatelor
Uzual, în laboratoarele Synevo se comunică:
– Streptococul β hemolitic
– Staphylococcus aureus doar în asociere cu Streptococul β hemolitic
– Arcanobacterium haemolyticum
3
– Candida spp .

Bibliografie

1. Betty A. Forbes, Daniel S. Sahm, Alice S. Weissfeld. Upper respiratory tract infections and other infections of the oral cavity
and neck . In Diagnostic Microbiology, eleventh ed., 2002, 57: 900–902.
2. Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infecŃiilor tractusului respirator superior si cavităŃilor conecte. Dumitru Buiuc,