Page 486 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

18.6 MutaŃia factorului II (protrombinei) - detecŃie şi genotipare

InformaŃii generale şi recomandări
MutaŃia genei protrombinei a fost descoperită în 1996 de către Poort şi colaboratorii săi. Aceasta se datorează unei
substituŃii nucleotidice (guanina G este înlocuită cu adenina) la nivelul perechii de baze 20210, situaŃă în regiunea 3’
4
netranslatată a genei factorului II . MutaŃia se asociază cu niveluri de protrombină mai mari cu 30% decât normalul,
care vor induce o stare de hipercoagulabilitate uşoară, ce poate predispune la tromboză venoasă .Trombofilia
3
reprezintă o condiŃie ereditară sau dobândită asociată cu o predispoziŃie individuală faŃă de evenimente trombotice.
PrevalenŃa mutaŃiei în populaŃia caucaziană este în medie de 2%, cele mai multe cazuri înregistrându-se în Ńările
Europei de Sud. Indivizii heterozigoŃi au un risc de tromboză de 3 ori mai mare decât persoanele cu factor II normal; la
homozigoŃi magnitudinea riscului nu a fost pe deplin stabilită.
3;4
După mutaŃia factorului V Leiden, mutaŃia protrombinei reprezintă a 2-a cauză de trombofilie ereditară, fiind
demonstrată în ~ 20% din cazuri. Astfel, aceasta mutaŃie a fost confirmată la pacienŃi cu tromboză idiopatică a venei
porte sau a sinusurilor cerebrale, paciente cu tromboze venoase în cursul administrării contraceptivelor orale, precum
şi la gravide care prezintă complicaŃii ale sarcinii (retard de creştere intrauterină, apoplexie utero-placentară). MutaŃia
este depistată la 6-8% dintre pacienŃii aflaŃi la primul episod de tromboză venoasă . S-a constatat de asemenea că
3
riscul de tromboză venoasă profundă este de 16.3 ori mai mare la pacientele care folosesc contraceptive orale şi sunt
purtătoare ale mutaŃiei, în comparaŃie cu lotul martor. În perioada sarcinii şi post-partum, prezenŃa mutaŃiei conferă un
risc de 15.2 ori mai mare decât cel estimat la aceeaşi categorie de paciente în absenŃa defectului genetic, iar la femeile
care primesc terapie hormonală de substituŃie în perioada postmenopauză se înregistrează o creştere a riscului de 2-4
4
ori .
În plus, riscul de tromboză venoasă creşte la persoanele care asociază şi alte defecte genetice, în special mutaŃia
factorului V Leiden. Un procent de până la 40% din indivizii care prezintă mutaŃia protrombinică asociază concomitent
şi mutaŃia factorului V Leiden; studiile au demonstrat că în aceste cazuri creşte riscul de tromboză venoasă recurentă
după un prim episod trombotic. Acest fapt subliniază necesitatea analizei ambelor mutaŃii la pacienŃii cu suspiciune de
trombofilie ereditară .
3;4
În ceea ce priveşte complicaŃiile sarcinii, prezenŃa mutaŃiei genei protrombinei ca şi cea a factorului V Leiden şi MTHFR
(metilentetrahidrofolat reductaza), se asociază cu un risc crescut de pierderi recurente de sarcină, în special în
1
trimestrele II şi III .
Deşi mutaŃia protrombinică nu a fost asociată cu tromboze arteriale (infarct miocardic, AVC) aceasta poate interacŃiona
cu alŃi factori de risc cum ar fi fumatul şi hipertensiunea, crescând riscul de evenimente trombotice .
4
Screening-ul membrilor asimptomatici în familiile la care s-a depistat mutaŃia nu este recomandat pe scară largă,
datorită incidenŃei anuale scăzute de tromboze venoase. Cu toate acestea, investigarea poate aduce beneficii în
situaŃiile în care se au în vedere sarcina, administrarea de contraceptive orale, sau înaintea unor intervenŃii
chirurgicale, la care tratamentul anticoagulant profilactic poate aduce beneficii .
4
În concluzie, recomandările pentru detectarea mutaŃiei protrombinei sunt aceleaşi ca şi pentru mutaŃia factorului V
Leiden:
- evenimente trombotice survenite la pacienŃi tineri (<50 ani);
- tromboze venoase recurente;
- tromboze venoase în teritorii anatomice “neobişnuite”: vena portă, vene hepatice, mezenterice, cerebrale,
etc.;
- antecedente familiale de tromboze venoase la indivizi <50 ani;
- paciente cu pierderi de sarcină în trimestrele II şi III, de cauză incertă;
- după o consiliere adecvată, la pacientele asimptomatice din familiile la care s-a depistat mutaŃia, înainte de
4
administrarea de contraceptive orale şi a unei eventuale sarcini .
Testul efectuat în laboratorul Synevo utilizează tehnica real-time PCR pe instrumentul LightCycler pentru detecŃia şi
2
genotiparea mutaŃei factorului protrombinei, la pacienŃi cu suspiciune clinică de trombofilie .
Specimen recoltat - sânge venos .
2
2
Recipient de recoltare - vacutainer ce conŃine EDTA ca anticoagulant .
2
Cantitate recoltată - cât permite vacuumul .
2
Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant .
Stabilitate probă - 7 zile la 2-8ºC; 1 an la -20 ºC .
2
Metodă - Real-time PCR (LightCycler): reacŃie de polimerizare în lanŃ cu detecŃie în timp real a produsului PCR
acumulat, prin măsurarea fluorescenŃei emise; la sfârşitul ciclurilor de amplificare se efectuează genotiparea, prin
analiza curbei de topire .
2