Page 488 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 488

19. TESTE DE MICROBIOLOGIE

                  19.1 Sfera O.R.L.
                                         19.1.1 Examenul bacteriologic al exsudatului nazal

                  InformaŃii generale
                  Rinita este cauzată cel mai adesea de virusuri (rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A)
                  şi rareori de bacterii.
                  Examenul microbiologic al exsudatului nazofaringian este indicat pentru depistarea portajului de germeni patogeni în
                  căile respiratorii superioare (este solicitată şi indicată  în scopuri  epidemiologice  - e.g., stabilirea sursei de infecŃie,
                                                                  1
                  carantinarea purtătorilor sănătoşi, lucrătorii din industria alimentară) :
                  •  Staphylococcus  aureus  -  rata  portajului  nazal  este  de  cca.  30%  în  colectivitatea  generală,  ajungând  la  70%  la
                  personalul  medical.  În  focarul  epidemic  prelevarea  tamponului  nazal  trebuie  repetată  de  1-2  ori  la  interval  de  o
                                                               2
                  săptămână pentru a diferenŃia portajul de durată de cel tranzitor .
                  • Streptococcus pyogenes
                  • Streptococcus pneumoniae - rata portajului este de 40-70% din populaŃia generală .
                                                                              2
                  • Haemophilus influenzae - la 25-80% dintre persoanele sănătoase se evidenŃiază tulpini necapsulate, la 5-10% tulpini
                                           5
                  capsulate şi la 1-5% tulpini de tip b .
                  • Moraxella catarrhalis
                  • Neisseria meningitidis - rata portajului variază între 5-30% în populaŃia generală, ajungând la 70-80% în conjunctură
                  epidemică .
                          2
                  • Corynebacterium diphteriae
                  • Bordetella pertussis
                  •  Klebsiella  rhinoscleromatis  determină  apariŃia  rhinoscleromului,  formă  rară  de  infecŃie  granulomatoasă  cronică  a
                                                                    2;4
                  submucoasei nasului şi sinusurilor, faringelui şi laringelui, rar a traheei .
                  • Klebsiella ozenae poate fi izolată şi ea de la nivelul tractului respirator superior. Este agentul  etiologic al ozenei,
                  afecŃiune  cronică,  caracterizată  prin  atrofia  mucoasei  nazale,  abundentă  secreŃie  mucopurulentă,  adesea  cu  miros
                  fetid .
                     2;4
                  O serie de  factori ce  determină  scăderea rezistenŃei atât  locale  (mucoasa nazală),  cât şi generale a organismului
                  (infecŃii  virale  ce  determină  acumulări  anormale  de  mucus  şi  lezarea  epiteliului  respirator,  alcoolismul,  circulaŃia
                  sangvină  pulmonară  anormală,  malnutriŃia  şi  toate  afecŃiunile  ce  contribuie  la  scăderea  importantă  a  imunităŃii)
                  favorizează infecŃia locală cu microorganismele amintite anterior şi propagarea pe cale limfatică cu dezvoltarea unor
                  afecŃiuni grave: otită, meningită, pneumonie, endocardită, artrită septică .
                                                                     6
                  Recoltarea şi transportul probelor
                  • Se aşează pacientul pe scaun cu faŃa spre sursa de lumină, gâtul în uşoară extensie şi ceafa sprijinită de spătar sau
                  perete.
                  •  Se  introduce  blând  tamponul  printr-o  nară  de-a  lungul  planşeului  nazal,  până  atinge  peretele  posterior  al
                  nazofaringelui.
                  • Se lasă tamponul pe loc câteva secunde, apoi se roteşte uşor şi se retrage, aspecte descrise şi în capitolul 4.
                  • Se introduce în tubul cu mediul de transport (Amies sau Stuart), se etichetează şi se trimite la laborator.
                  •  Se  prelevă  un  tampon  cu  mediu  de  transport  pentru  cultură  şi  un  tampon  simplu  din  care  se  efectuează
                  extemporaneu un frotiu ce va fi colorat Giemsa pentru diagnosticul rinitei alergice.
                  • Se transportă şi se însămânŃează pe medii de cultură (în cel mult două ore de la prelevare dacă recoltarea   s-a
                  efectuat cu tampon fără mediu de transport).
                                                  3
                  Diagnostic de laborator
                  • Se însămânŃează proba pe agar Columbia cu 5% sânge de berbec; se incubează aerob sau în atmosferă cu CO2 24
                  h la 37°C, cu prelungire până la 48 h dacă la prima citire a plăcilor nu se observă coloniile caracteristice germenului
                  urmărit; coloniile caracteristice se repică în vederea obŃinerii culturii pure pentru identificare.
                  • Examenul microscopic pentru diagnosticul rinitei alergice - se numără polimorfonuclearele eozinofile şi se raportează
                  procentual la 100 de elemente albe .
                                           3
                  Comunicarea şi interpretarea rezultatelor
                  În laboratoarele Synevo se comunică prezenŃa următorilor germeni în exsudatul faringian:
                  • Staphylococcus aureus-portaj, cu recomandarea tratamentului local în funcŃie de contextul clinico-epidemiologic.
                                                                                               2
                  •  Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Neisseria menigitidis, în funcŃie de vârsta pacientului .
   483   484   485   486   487   488   489   490   491   492   493