Page 493 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 493

19.1.3 Examenul bacteriologic al secreŃiei auriculare

                  InformaŃii generale
                  Patologia infecŃioasă a urechii este dominată de infecŃiile pavilionului, conductului auditiv extern şi ale urechii medii.
                  Flora bacteriană normală a pavilionului şi conductului auditiv extern este reprezentată de bacteriile care se întâlnesc pe
                  tegument:
                  - specii dominante: stafilococi coagulazo-negativi şi corynebacterii;
                  - specii mai rar întâlnite: micrococi,  neiserii saprofite.
                  Flora normală include, de asemenea, următoarele genuri de fungi: Aspergillus, Alternaria, Penicillium şi Candida (non
                         4;6
                  albicans) .
                  Urechea medie şi internă sunt regiuni sterile din punct de vedere bacteriologic, dar se pot infecta fie în cadrul unor boli
                  generale, sistemice, cu poartă de intrare respiratorie (rujeola, scarlatina), fie prin invazia florei locale şi de vecinătate .
                                                                                                     2
                  Otitele externe - ale pavilionului şi conductului auditiv extern au particularităŃi proprii infecŃiilor tegumentare, putându-se
                  produce prin:
                  • înŃepări sau răniri cu diferite corpuri tari: scobitori, ace, creioane;
                  • erizipel determinat de Streptococcus pyogenes;
                  •"otita înotătorilor" produsă de Pseudomonas aeruginosa prin pătrunderea  apei în conductul auditiv cu macerarea
                                        1
                  tegumentelor de la acest nivel ;
                  • micoze auriculare determinate de fungi din genul Aspergillus, post antibioticoterapie locală îndelungată.
                  Otitele medii sunt mai frecvente la copiii în vârstă de 3 luni până la 3 ani. Un rol important în apariŃia acestora îl au
                  afecŃiunile rinofaringelui care, prin congestia şi edemul trompei lui Eustachio blochează drenajul normal al cavităŃii şi
                  eliminarea contaminanŃilor ocazionali proveniŃi din microbiota locală .
                                                                  3
                  La  copii,  amigdalitele  şi  faringitele  determină  apariŃia  otitelor  medii  prin  propagarea  inflamaŃiei  şi  infecŃiei,  datorită
                  beanŃei şi poziŃiei orizontale a trompei la această vârstă.
                  VegetaŃiile adenoidiene determină apariŃia otitelor atât pe cale mecanică - prin volumul lor, cât şi pe cale inflamatorie,
                  prin infecŃiile pe care le întreŃin.

                       AgenŃi etiologici
                       • Streptococcus pneumoniae, • Haemophilus influenzae - indiferent de serovar şi chiar tulpini necapsulate,
                       •  Streptococcus pyogenes
                       •  Mai rar: Enterobacteriaceae, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus aureus .
                                                                             3

                  În otitele externe produsul patologic este reprezentat de exsudatul leziunii tegumentare a pavilionului sau a conductului
                  auditiv  extern.  Spre  deosebire  de  acesta,  prelevatul  de  elecŃie  pentru  examenul  bacteriologic  al  otitelor  medii  îl
                  reprezintă exsudatul aspirat prin timpanocenteză. În caz de perforare spontană a timpanului se recoltează prelevat pe
                  un fin tampon steril .
                                3;4
                  Indiferent  de  modalitatea  de  prelevare,  produsul  patologic  este  imersat  în  mediu  de  transport  şi  trimis  imediat  la
                  laborator. Produsele patologice recoltate pe tampon fără mediu de transport trebuie să ajungă in maximum 2 ore de la
                  recoltare în laborator pentru a fi prelucrate.
                  În  spitale se poate recurge la însămânŃarea extemporanee cu lanŃeta de puncŃie, direct pe mediile de cultură.
                  Este recomandată recoltarea produsului patologic pe 2 tampoane care sunt folosite astfel: unul pentru efectuarea a
                  doua  frotiuri  -  examen  microscopic  (coloraŃie  Gram  pentru  morfologia  germenilor  şi  coloraŃie  Giemsa  pentru
                  aprecierea reacŃiei inflamatorii), iar al doilea pentru însămânŃarea pe medii de cultură : agar Columbia cu 5% sânge
                                                                                 3
                  de berbec, agar chocolate, agar Mac Conkey.
                  Când  medicul  suspicionează  o  infecŃie  fungică,  produsul  patologic  se  însămânŃează  pe  mediul  Sabouraud  cu
                  Cloramfenicol, mediu selectiv pentru izolarea fungilor.
                  ÎnsămânŃarea se face cu dispersie pentru a permite o apreciere semicantitativă a creşterii. Se incubează cultura în
                  termostat  la  37ºC  (în  exicator  cu  lumânare  se  introduc  plăcile  de  agar  Columbia  cu  5%  sânge  de  berbec  şi  agar
                                         5
                  chocolate), timp de 24-48 de ore .
                  Interpretarea culturilor - se face corelat cu examenul microscopic direct.
                  În cazul otitelor externe microscopia este îngreunată din cauza numeroşilor contaminanŃi din această zonă. ExistenŃa
                  pe  frotiu  a  reacŃiei  inflamatorii  cu  prezenŃa  de  germeni,  în  special  intraleucocitari,  ghidează    microbiologul  spre
                  germenul patogen incriminat în afecŃiune .
                  Otitele  interne  la  care  produsul  patologic  a  fost  recoltat  prin  timpanocenteză  sunt,  de  obicei,  monobacteriene,  iar
                  identificarea în vederea antibiogramei este mult uşurată.
   488   489   490   491   492   493   494   495   496   497   498