Page 493 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 493
19.1.3 Examenul bacteriologic al secreŃiei auriculare
InformaŃii generale
Patologia infecŃioasă a urechii este dominată de infecŃiile pavilionului, conductului auditiv extern şi ale urechii medii.
Flora bacteriană normală a pavilionului şi conductului auditiv extern este reprezentată de bacteriile care se întâlnesc pe
tegument:
- specii dominante: stafilococi coagulazo-negativi şi corynebacterii;
- specii mai rar întâlnite: micrococi, neiserii saprofite.
Flora normală include, de asemenea, următoarele genuri de fungi: Aspergillus, Alternaria, Penicillium şi Candida (non
4;6
albicans) .
Urechea medie şi internă sunt regiuni sterile din punct de vedere bacteriologic, dar se pot infecta fie în cadrul unor boli
generale, sistemice, cu poartă de intrare respiratorie (rujeola, scarlatina), fie prin invazia florei locale şi de vecinătate .
2
Otitele externe - ale pavilionului şi conductului auditiv extern au particularităŃi proprii infecŃiilor tegumentare, putându-se
produce prin:
• înŃepări sau răniri cu diferite corpuri tari: scobitori, ace, creioane;
• erizipel determinat de Streptococcus pyogenes;
•"otita înotătorilor" produsă de Pseudomonas aeruginosa prin pătrunderea apei în conductul auditiv cu macerarea
1
tegumentelor de la acest nivel ;
• micoze auriculare determinate de fungi din genul Aspergillus, post antibioticoterapie locală îndelungată.
Otitele medii sunt mai frecvente la copiii în vârstă de 3 luni până la 3 ani. Un rol important în apariŃia acestora îl au
afecŃiunile rinofaringelui care, prin congestia şi edemul trompei lui Eustachio blochează drenajul normal al cavităŃii şi
eliminarea contaminanŃilor ocazionali proveniŃi din microbiota locală .
3
La copii, amigdalitele şi faringitele determină apariŃia otitelor medii prin propagarea inflamaŃiei şi infecŃiei, datorită
beanŃei şi poziŃiei orizontale a trompei la această vârstă.
VegetaŃiile adenoidiene determină apariŃia otitelor atât pe cale mecanică - prin volumul lor, cât şi pe cale inflamatorie,
prin infecŃiile pe care le întreŃin.
AgenŃi etiologici
• Streptococcus pneumoniae, • Haemophilus influenzae - indiferent de serovar şi chiar tulpini necapsulate,
• Streptococcus pyogenes
• Mai rar: Enterobacteriaceae, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus aureus .
3
În otitele externe produsul patologic este reprezentat de exsudatul leziunii tegumentare a pavilionului sau a conductului
auditiv extern. Spre deosebire de acesta, prelevatul de elecŃie pentru examenul bacteriologic al otitelor medii îl
reprezintă exsudatul aspirat prin timpanocenteză. În caz de perforare spontană a timpanului se recoltează prelevat pe
un fin tampon steril .
3;4
Indiferent de modalitatea de prelevare, produsul patologic este imersat în mediu de transport şi trimis imediat la
laborator. Produsele patologice recoltate pe tampon fără mediu de transport trebuie să ajungă in maximum 2 ore de la
recoltare în laborator pentru a fi prelucrate.
În spitale se poate recurge la însămânŃarea extemporanee cu lanŃeta de puncŃie, direct pe mediile de cultură.
Este recomandată recoltarea produsului patologic pe 2 tampoane care sunt folosite astfel: unul pentru efectuarea a
doua frotiuri - examen microscopic (coloraŃie Gram pentru morfologia germenilor şi coloraŃie Giemsa pentru
aprecierea reacŃiei inflamatorii), iar al doilea pentru însămânŃarea pe medii de cultură : agar Columbia cu 5% sânge
3
de berbec, agar chocolate, agar Mac Conkey.
Când medicul suspicionează o infecŃie fungică, produsul patologic se însămânŃează pe mediul Sabouraud cu
Cloramfenicol, mediu selectiv pentru izolarea fungilor.
ÎnsămânŃarea se face cu dispersie pentru a permite o apreciere semicantitativă a creşterii. Se incubează cultura în
termostat la 37ºC (în exicator cu lumânare se introduc plăcile de agar Columbia cu 5% sânge de berbec şi agar
5
chocolate), timp de 24-48 de ore .
Interpretarea culturilor - se face corelat cu examenul microscopic direct.
În cazul otitelor externe microscopia este îngreunată din cauza numeroşilor contaminanŃi din această zonă. ExistenŃa
pe frotiu a reacŃiei inflamatorii cu prezenŃa de germeni, în special intraleucocitari, ghidează microbiologul spre
germenul patogen incriminat în afecŃiune .
Otitele interne la care produsul patologic a fost recoltat prin timpanocenteză sunt, de obicei, monobacteriene, iar
identificarea în vederea antibiogramei este mult uşurată.

