Page 566 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 566

23. INFORMATIZAREA LABORATOARELOR SYNEVO


                  În  condiŃiile  actuale,  marcate  de  o  revoluŃie  a  ştiinŃei  şi  tehnologiei,  laboratorul  modern  se  confruntă  cu  probleme
                  diverse, generate de următoarele aspecte:
                      •   complexitate ridicată şi varietate mai mare a paletei de investigaŃii;
                      •   volum de lucru crescut;
                      •   necesitatea de scurtare a ciclului de procesare şi eliberare a rezultatelor (TAT= turnaround time);
                      •   exigenŃe de calitate sporite (participare la studii clinice internaŃionale);
                      •   criterii mai severe din partea organismelor de acreditare;
                      •   restricŃii bugetare;
                      •   nevoia de eficientizare.
                  InteligenŃa artificială are un rol esenŃial în procesul de automatizare datorită capacităŃii sale de a acumula informaŃii şi
                  de a le utiliza într-un mod standardizat şi reproductibil.
                  Departamente diferite ale laboratorului clinic pot beneficia de informatizare, de la înregistrarea pacienŃilor şi a testelor
                  solicitate, participarea la toate etapele fluxului de lucru, până la validarea medicală finală a buletinului de analize şi
                                         2;4
                  eliberarea facturilor către clienŃi .

                  Sistemul  informatic  al  laboratorului  (LIS=  laboratory  information  system)  reprezintă  o  categorie  particulară  de
                  software care primeşte, procesează şi stochează informaŃii generate de procesele din laborator: identificarea probelor,
                  efectuarea investigaŃiilor solicitate, raportarea rezultatelor, testarea controlului de calitate, precum şi controlul datelor
                  financiare şi manageriale .
                                    1
                  Programele utilizate de laboratoare diferă  între ele prin complexitatea modulelor incluse; astfel, pe lângă modulele
                  operaŃionale de bază, unele sisteme permit comunicarea în reŃea (cum este cazul laboratoarelor Synevo, localizate în
                                                                                                  1;2
                  diverse zone ale Ńării), interfaŃarea cu alte sisteme informatice din clinici şi spitale şi accesul on-line al rezultatelor .
                  Vom rezuma  în cele ce urmează câteva aspecte legate de modulele operaŃionale ale sistemului informatic propriu
                  laboratorelor Synevo (vezi fig.21.1):
                      -   configurarea unui dicŃionar al tuturor serviciilor medicale de laborator ce include: denumirea testelor, unităŃile
                          de măsură utilizate, valorile de referinŃă, valorile de alertă clinică, comentariile standard;
                      -   baza de date ce conŃine istoricul tuturor pacienŃilor care şi-au efectuat investigaŃii de laborator, precum şi
                          medicii sau unităŃile trimiŃătoare;
                      -   crearea order-elor cu testele solicitate;
                      -   generarea şi tipărirea de barcod-uri unice pentru toate probele recoltate;
                      -   scanarea probelor care au intrat în circuitul laboratorului, pentru a avea în orice moment evidenŃa probelor
                          care lipsesc sau au fost recoltate în tuburi incorecte;
                      -   crearea listelor de lucru în vederea procesării probelor în departamente;
                      -   conectarea bazei de date cu analizoarele din laborator prin intermediului unui host computer care permite
                          bidirecŃional schimbul de informatii între acestea: prin transmiterea către analizoare, la cererea acestora, a
                          informaŃiilor legate de pacient (vârstă, sex) şi a testelor care trebuie procesate, iar către baza de date a
                          rezultatelor testelor;
                      -   autoverificarea (validarea automată) unor rezultate transmise de la analizoare;
                      -   introducerea rezultatelor la testele efectuate manual sau la cele transmise de către analizoare care nu au
                          fost validate automat şi au necesitat control sau eventuale repetiŃii în departamentele laboratorului;
                      -   arhivarea probelor, pentru verificări sau testări ulterioare;
                      -   validarea medicală finală a buletinului de analize;
                      -   printarea buletinului de analize, transmiterea rezultatelor în clinici printr-o interfaŃă de tip HL7 sau accesarea
                          lor de pe website .
                                      2
   561   562   563   564   565   566   567   568   569