Page 470 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 470

16   SEROLOGIE BOLI INFECŢIOASE       GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       a acestui tip de anticorpi la unii pacienţi şi  posibilităţii prezenţei de anticorpi IgM “naturali” faţă de
       antigenele Toxoplasmei, în absenţa infecţiei.
       Anticorpii de tip IgM sunt detectaţi de obicei la pacienţii cu infecţie primară recentă, dar pot fi
       întâlniţi şi  la cei cu infecţii reactivate sau secundare.
       Cea mai bună metodă pentru diagnosticul infecţiei fetale este PCR din lichidul amniotic, care are o
       sensibilitate de 83-97.5% şi  o specificitate de 100% la gravidele care au prezentat seroconversie
       în cursul sarcinii .
                  2
       Probele recoltate într-un stadiu precoce al infecţiei acute pot să nu conţină niveluri detectabile de
       anticorpi IgM.
       La unii pacienţi anticorpii IgM pot să dispară precoce, în decurs de 3 săptămâni de la debut. La
       aceşti pacienţi sunt utile determinările IgG în dinamică.
       Pacienţii având corioretinită activă indusă de Toxoplasma gondii nu prezintă de obicei anticorpi
       IgM detectabili.
       Prezenţa  sau  absenţa  anticorpilor  specifici  nu  poate  fi  folosită  pentru  a  evalua  eficacitatea
       tratamentului.
       Rezultatele pozitive obţinute la pacienţii care au primit produse de sânge în decursul ultimelor luni
       pot să nu fie valide.
       La pacienţii imunodeprimaţi rezultatele obţinute trebuie interpretate cu prudenţă, deoarece aceştia
       prezintă de obicei titruri scăzute de anticorpi IgG, iar anticorpii IgM pot fi nedetectabili.
       Anticorpii  heterofili  prezenţi  în  serul  pacienţilor  pot  interacţiona  cu  imunoglobulinele  incluse
       în  componentele  kit-ului  şi    da  rezultate  neconcludente  la  determinarea  imunoenzimatică  prin
       chemiluminiscenţă .
                    3
                                      Bibliografie

       1.  Berrebi, W.E. Kobuch. Toxoplasmosis in pregnancy. In Lancet, 1994, 344, 950.
       2.  Ann M. Gronowski. Prenatal Screening and Diagnosis of Congenital Infections. In Handbook
          of Clinical Laboratory Testing During Pregnancy, Humana Press, Totowa, New Jersey, 2004,
          273-276.
       3.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
       4.  Lothar Thomas. Pregnancy. Parasitic Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998,
          1117, 1291-1292.
       5.   Marin Voiculescu. Toxoplasmoza. În Boli infectioase-clinică şi  epidemiologie, Editura
          Medicala,1988, 1130-1139.
       6.  P. Ambroise-Thomas, et al. Le toxoplasme et sa pathologie. Médecine et maladies
          infectieuses, 1993, 23 spécial, 121-128.





         470
   465   466   467   468   469   470   471   472   473   474   475