Page 41 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE TESTE SPECIALIZATE DE 17
AL LABORATOARELOR SYNEVO ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

Cornelia M. Weyand. Fundamental Principles of the Immune Response. In Clinical Immunology.
Principles and Practice, Mosby, Elsevier, Third Edition, 2008, 3-127.
12. Shane Crotty, Rafi Ahmed. Immunological Memory. In Topley & Wilson Microbiology & Microbial
Infections, Immunology, Hodder Arnold, 10th Edition, 2005, 487-503.

17.9.2 Imunofenotipare limfocitară - imunitate antitumorală

Informaţii generale
Transformarea neoplazică a unei celule reprezintă prima etapă din istoria naturală a cancerului. Celula
tumorală odată apărută determină, prin diviziuni successive, formarea unei clone celulare şi în final
constituirea ţesutului tumoral, cu exprimarea principalelor caracteristici ale fenotipului malign şi anume
: proliferarea excesivă şi infinită, migrarea anormală şi instabilitatea genetică . 1
La adult leziunea canceroasă reprezintă, în cele mai multe cazuri, stadiul final al unei inflamaţii cronice
(de exemplu, fumatul se asociază cu neoplasmul pulmonar, radiaţiile solare cu cancerul cutanat), pe
când la copil este rezultatul unei instabilităţi genomice progresive, înnăscută sau datorată unor leziuni
genetice dobândite. Tumorile pediatrice sunt sărace în celule ale imunităţii dobândite (celule T şi
celule dendritice mieloide) .
6
Problema existenţei cu adevărat a imunovigilenţei în cazul tumorilor nu este încă rezolvată. În timp ce
în cazul bacteriilor şi a virusurilor, care exprimă o varietate de proteine străine, sistemul imun poate
recunoaşte şi controla efectiv infecţia, în cazul celulelor tumorale, care diferă foarte puţin de cele
normale, răspunsul imun nu mai are aceeaşi eficienţă .
2
Antigenele tumorale
În mod ideal, pentru a fi recunoscute ca străine de către sistemul imun, ar trebui ca antigenele tumorale
să fie exprimate doar de celulele tumorale, nu şi de cele normale. În realitate majoritatea antigenelor
tumorale sunt puţin imunogene, fiind slab exprimate şi foarte heterogene. În acelaşi timp există şi
antigene supraexprimate la nivelul celulei tumorale dar care se găsesc de asemenea în cantităţi mici
în celulele normale . 2
Antigenele tumorale recunoscute de limfocitele efectoare au fost clasificate astfel:
- antigene străine organismului (specific tumorale): molecule ce sunt expresia unor gene mutante,
oncogene virale, molecule ce prezintă modificări post-translaţionale anormale (de exemplu, MUC1-
underglycosylated mucin). În cazul acestor proteine mutante doar câteva peptide pot fi potenţial
recunoscute ca străine organismului.
- self-antigene: antigene testiculare, antigene de diferenţiere care se exprimă doar în anumite tipuri
de ţesuturi (de exemplu, antigenele de diferenţiere exprimate de melanocite şi celule melanomatoase
implicate în producerea de melanină), antigene supraexprimate de celulele tumorale comparativ cu
statusul lor normal (de exemplu, - tirozinaza exprimată în mod normal de toate melanocitele apare
în concentraţii crescute în celulele melanomatoase); celulele T cu specificitate pentru tirozinază,
ce recunosc şi distrug celulele tumorale, pot fi găsite în sângele unor pacienţi cu melanom; aceste
celule T sunt responsabile de depigmentarea pielii (vitiligo) la aceşti pacienţi, fapt ce se asociază

41