Page 543 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 543

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          21
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO             TESTE DE MICROBIOLOGIE




        21.5 TRACT UROGENITAL
                            21.5.1 Antigen Chlamydia trachomatis


        Informaţii generale
        Chlamydia este o bacterie de dimensiuni foarte mici, obligatoriu intracelulară datorită faptului că nu
        îşi poate sintetiza ATP-ul, fiind cultivabilă doar în celulele vii eucariote (ouă embrionate sau culturi
        celulare)  2;3;4;5 .
        Pe baza analizelor genetice membrii Ordinului Chlamydiales au fost împărţiţi în două genuri:
            •   genul  Chlamydia    care  cuprinde  trei  specii,  dintre  care  cea  mai  importantă  este  C.
                trachomatis;
            •   genul  Chlamydophila  ce  cuprinde  şase  specii,  mai  importante  fiind  C.  pneumoniae,  C.
                psittaci, C.abortus 1;2;3;4;6 .
        Chlamydiile  au  perete  şi  membrană  celulară  asemănătoare  bacteriilor  Gram  negative;  au  formă
        cocoidă şi sunt imobile. Diferă însă de toate microorganismele prin ciclul lor de creştere particular,
        asigurat de 2 forme distincte: corpusculul elementar (CE), adaptat existenţei extracelulare, CE fiind
        foarte infecţios şi corpusculul reticulat (CR), adaptat mediului intracelular (intracitoplasmatic), forma
        neinfecţioasă. După ataşarea lor de celulă, CE traversează peretele celular prin intermediul unui
        fagozom şi rămân în vezicula fagocitară pe toată perioada ciclului lor de viaţă. La scurt timp de la
        pătrunderea în celulă, CE se transformă în CR, care au o talie mai mare şi încep să se dividă binar
        în interiorul vacuolelor (“incluziile chlamydiene intracitoplasmatice”). Apoi CR se reorganizează în CE
        astfel încât după 48-72 de ore întreaga citoplasmă a celulei poate fi înlocuită de incluzii care conţin
        sute/mii de CE. Eliberarea CE se poate produce prin extruziunea incluziilor sau prin liza celulelor
        gazdă 1;2;3 .
        Două  componente  din  structura  membranei  externe  a  corpusculului  elementar  (CE)  joacă  un  rol
        important în diagnostic: proteina majoră a membranei de suprafaţă – MOMP (major outer membrane
        protein) şi antigenele lipopolizaharidice. MOMP este o proteină transmembranară ce induce apariţia
        de anticorpi monoclonali, specifici anti-MOMP, rolul lor în imunitate nefiind neelucidat. Antigenele
        lipopolizaharidice sunt antigenele majore detectate prin teste serologice specifice infecţiilor produse
        cu Chlamydia .
                  1;2
        Chlamydia trachomatis
        Este întâlnită aproape în exclusivitate la om. Ea determină până la 50% din uretritele nongonococice.
        Se cunosc 15 serovaruri, toate implicate în patologia umană:
        • serovarurile A, B, Ba, C: determină conjunctivită acută (cu posibilă cronicizare: trachomul);
        • serovarurile D – K pot determina:
        - la bărbaţi, în principal uretrită acută (eventuala cronicizare conduce la uretrită cronică, prostatită,
        epididimită, proctită, sindrom Reiter, infertilitate);
        - la femei, sindrom uretral acut, bartolinită, cervicită, endometrită, salpingită (cu apariţia ulterioară de
        boală inflamatorie pelvină, sarcină ectopică, infertilitate), periapendicită, perihepatită (sindrom Hugh-
        Curtis);


                                                                           543
   538   539   540   541   542   543   544   545   546   547   548