Page 503 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 503

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            8
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 TESTE DE BIOCHIMIE




                                    8.2.11 Haptoglobina


        Informaţii generale
        Haptoglobina este o proteină care aparţine fracţiunii alfa2 globulinelor şi detine rol în legarea hemoglobinei
        libere.
        Din punct de vedere structural, haptoglobina serică este o glicoproteină tetramerică alcătuită din 2
        perechi de  lanţuri diferite, alfa şi beta,  legate prin punţi disulfhidrice. Sinteza sa are loc în principal
        la nivel hepatic şi este reglată de interleukinele IL-6 şi IL-1 .
                                                 1;4
        Complexul haptoglobină-hemoglobină este îndepărtat rapid din circulaţie de către sistemul reticulo-
        emdotelial şi metabolizat în aminoacizi liberi şi fier în doar câteva ore. Aceasta constituie o metoda
        eficientă de conservare a fierului .
                               4
        O scădere a haptoglobinei serice în prezenţa unei funcţii hepatice normale se produce cel mai
        probabil datorită consumului crescut al haptoglobinei în procesul de hemoliză intravasculară.
        Concentraţia haptoglobinei este invers proporţională cu gradul hemolizei şi cu durata episodului
        hemolitic .
               2
        Detectarea la electroforeza proteinelor serice a unei hipoalbuminemii, a unei hipergamaglobulinemii
        policlonale şi a unei scăderi a fracţiunii alfa2-globulinelor datorită reducerii nivelului de haptoglobină
        la pacienţi cu afecţiuni hepatice severe se asociază cu un prognostic nefavorabil .
                                                                 4
        Pe lângă fixarea hemoglobinei libere, haptoglobina se leagă de granulocite, monocite şi limfocite,
        exercitând astfel activităţi imunomodulatorii . 1
        Recomandări pentru determinarea haptoglobinei - evaluarea stărilor hemolitice .
                                                                  4
        Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate); se va evita efortul fizic înaintea recoltării . 3
        Specimen recoltat - sânge venos . 3
        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator . 3
        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
                                                           3
        Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                3
        Cauze de respingere a probei
        • specimen hemolizat;
        • specimen intens lipemic .
                          3
        Stabilitate probă - serul separat este stabil 3 luni la 15-25°C; 8 luni  la 2-8°C .
                                                               3
        Metodă - imunoturbidimetrică .
                             3
        Valori de referinţă  – 30-200 mg/dL.
                      3
        Factori de conversie: mg/dL x 0.01 = g/dL ; mg/dL x 0.100 = μmol/L
                                           g/L x 100 = mg/dL ; g/L x 10.00 = μmol/L
        Limita de detecţie - 3.0 mg/dL (0.030 μmol/L; 0.03 g/L) .
                                                3
        Interpretarea rezultatelor 2






                                                                           503
   498   499   500   501   502   503   504   505   506   507   508