Page 499 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 499

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            8
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 TESTE DE BIOCHIMIE




        La nou-născut şi sugar nivelurile de ceruloplasmină sunt cu aproximativ 50% mai mici decât cele ale
        adultului (5-40 mg/dL), de aceea acest test nu poate fi folosit pentru diagnosticul bolii Wilson în cursul
        primului an de viaţă.
        Concentraţii  crescute  sunt  înregistrate  în  sarcină  şi  în  cursul  tratamentului  cu  anticoncepţionale
        orale 1;2;3 .
        Un  nivel  normal  de  ceruloplasmină  nu  exclude  diagnosticul  de  boală  Wilson;  trebuie  efectuate
        suplimentar determinări ale cuprului plasmatic şi urinar.
        Tratamentul excesiv cu zinc poate induce blocarea absorbţiei intestinale a cuprului cu instalarea
        unui sindrom de deficit de cupru caracterizat prin: anemie microcitară hipocromă, leucopenie şi/sau
        neutropenie şi un nivel marcat scăzut de ceruloplasmină. Revenirea la normal a concentraţiei de
        ceruloplasmină se produce lent, după eliminarea excesului de zinc .
                                                       3
        • Interferenţe analitice
        În cazuri foarte rare prezenţa gamapatiei, în special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate
        determina rezultate eronate .
                            2
                                        Bibliografie
        1.  Frances Fischbach. Protein Chemistry Testing/Serum Proteins. In A Manual of Laboratory and
           Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 640-641.
        2.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
        3.  Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Ceruloplasmin.
           www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.






                                   8.2.9 Complement C 3

        Sinonime -  C , C  (Beta1C-/Beta1A-globulina) .
                                          5
                   3c
                      3
        Informaţii generale
        Complementul  C   reprezintă  70%  din  totalul  proteinelor  sistemului  complement,  fiind  implicat  în
                     3
        activarea complementului atât pe calea clasică cât şi pe cea alternativă.
        C  este sintetizat în ficat, macrofage, fibroblaşti, celulele limfoide şi tegument. Împreună cu celelalte
          3
        componente ale sistemului complement, C  poate fi consumat în cursul diverselor reacţii imunologice
                                      3
        antigen-anticorp .
                    1
        Deficienţa ereditară de C  este o anomalie rară, transmisă autozomal recesiv, caracterizată clinic
                           3
        prin infecţii recurente, atât cu bacterii Gram pozitive cât şi Gram negative (pneumonie, meningită,
        impetigo) . 5
        Recomandări pentru determinarea C
                                    3
        • Suspiciune de deficit ereditar sau dobândit (asociat cu afecţiuni imunologice ce induc o rată crescută
        de consum a complementului: LES, hepatită cronică activă, anumite infecţii cronice, glomerulonefrită
        membranoproliferativă şi poststreptococică etc.).
                                                                           499
   494   495   496   497   498   499   500   501   502   503   504