Page 559 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 559

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            8
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 TESTE DE BIOCHIMIE




        Metodă – fotometrică .
                        5
        Valori de referinţă:  <1,9 mg/ 24h .
                                5
        Factor de conversie: mg/24h x 4.42 = μmol/24h .
                                          5
        Interpretarea rezultatelor
        În porfiria hepatică acută ereditară se înregistrează o creştere marcată a porfobilinogenului  >100
        μmol/24h, fără a depăşi însă valori de 1000 μmol/24h.
        ▪ În porfiria acută intermitentă modificarea specifică este creşterea semnificativă a PBG şi într-o mai
        mică măsură a ALA. Aceste valori scad în timpul remisiunilor clinice, dar rămân semnificativ crescute,
        rareori obţinându-se o normalizare a excreţiei urinare, aşa cum se poate întâlni în cazul porfiriei
        variegata şi coproporfiriei .
                          3
        Valorile PBG se caracterizează prin variaţii semnificative intra- şi interindividuale; astfel, sunt pacienţi
        asimptomatici la care excreţia urinară a PBG este >300 μmol/24h, în timp ce alţii prezintă atacuri acute
        la aceleaşi valori ale PBG. Cu toate acestea, se poate spune că înregistrarea unor niveluri de 300–900
        μmol/24h a excreţiei urinare a PBG coincide cu apariţia manifestărilor clinice.
        Creşteri uşoare sau valori la limita normalului ale porfobilinogenului (10-20 μmol/24h) sunt asociate
        cu porfiriile hepatice cu determinism genetic (formele acute sau clinice latente), porfiria cutanea tarda
        (forme severe), ciroza indusă de consumul de alcool, anemii, intoxicaţii acute cu plumb, porfiria cu
        deficit de ALA dehidrază.
        Cantitatea de porfobilinogen excretată în porfiria acută intermitentă este de obicei mai mare decât cea
        de ALA; Când este mai mult ALA, trebuie luat în considerare un alt diagnostic, incluzând intoxicaţia cu
        plumb, alt tip de porfirie sau tirozinemia ereditară .
                                           7
        Limite şi interferenţe
        • Medicamente
        Rezultate fals pozitive se pot fi observate la pacienţii aflaţi sub tratament cu fenotiazine.
        Creşteri:  acid  aminosalicilic,  anticonvulsivante,  barbiturice,  clordiazepoxid,  clorpromazina,
        clorpropamida,  griseofulvina,  imipenem/cilastin,  meprobamat,  contraceptive  orale,  fenotiazine,
        pentazocin, fenitoina, procaina, tolbutamina.
        Scăderi: actinomicin, acid ascorbic, cimetidină, contraceptive orale .
                                                       1

                                        Bibliografie

        1.   Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered
           Laboratory Tests. In A Manual of  Laboratory and Diagnostic Test. Lippincott Williams & Wilkins,
           USA, 7 Ed., 2004, 1227-1228.
        2.   Frances Fischbach. Urine Studies. Urine Porphyrins and Porfobilinogen. In A Manual of
           Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 266-268.
        3.   Jacques Wallach. Boli metabolice şi ereditare. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura
           Ştiinţelor Medicale, România, 7 ed.,  2001, 727-734.
        4.  Lothar Thomas. Porphyria. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical

                                                                           559
   554   555   556   557   558   559   560   561   562   563   564