Page 282 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

15 MARKERI BOLI AUTOIMUNE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

3. Rudolf Mierau, Ekkehard Genth.Autoantibodies in Systemic Rheumatic Diseases. In Clinical
Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas.
TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 827.

15.1.5 Anticorpi anti-Ro (SS-A)

Informaţii generale
Anticorpii anti-Ro sunt îndreptaţi împotriva a 2 proteine (Ro60 şi Ro52) legate intracelular, sub forma
unui complex, de acizi ribonucleici de dimensiuni mici.
S-a constatat că există o bază genetică în apariţia anticorpilor anti-Ro, prin asocierea acestora cu
antigenul HLA DR3.
Anticorpii anti-Ro au semnificaţie clinică în diagnosticul sindromului Sjögren (prevalenţă 70-100%
în sindromul Sjögren primar) şi LES (prevalenţă 25-60%). Aceşti anticorpi se asociază de obicei cu
următoarele forme clinice de boală: lupus eritematos cutanat subacut, lupus eritematos neonatal,
vasculită din sindromul Sjögren.
Pacienţii cu boala lupică care asociază anticorpi anti-Ro prezintă mai frecvente simptome sicca sau
exanteme fotosensibile, în special atunci când anticorpii se găsesc în titru crescut.
Anticorpii anti-Ro împreună cu anticorpii anti-La au un rol diagnostic important în monitorizarea prenatală
a gravidelor. Anti-Ro şi adesea anti-La sunt prezenţi într-un procent de 100% la mamele feţilor sau nou-
născuţilor cu bloc atrio-ventricular congenital sau lupus neonatal (exanteme fotosensibile, citopenii).
Aceşti anticorpi sunt consideraţi a fi un model de fenomene autoimune dobândite transplacentar.
Riscul unei mame cu anti-Ro de a da naştere unui copil cu aceste manifestări de boală este de 5-10%.
În timpul sarcinii şi la naştere, marea majoritate a mamelor nu întrunesc criteriile de diagnostic pentru
boala lupică sau sindrom Sjögren primar, unele dintre acestea fiind chiar asimptomatice. În decursul
timpului, multe din paciente dezvoltă simptome uşoare de boală lupică, sindrom Sjögren primar sau o
boală de ţesut conjunctiv nediferenţiată .
3
Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-Ro - suspiciune sindrom Sjögren primar
sau secundar; suspiciune LES; suspiciune lupus eritematos cutanat subacut; bloc atrioventricular
congenital sau lupus neonatal în asociere cu LES, sindrom Sjögren sau colagenoză nediferenţiată 2;3
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
1
Specimen recoltat - sânge venos .
1
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
1
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare . 1
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
1
Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian .
1
Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile la 4°C; timp mai îndelungat la -20 °C .
1
Metodă - imunoenzimatică cu detecţie prin fluorescenţă (FEIA) .
1
Reactivul folosit constă dintr-un amestec de proteine umane recombinate SS-A/Ro60 şi SS-A /
282