Page 388 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 388
16 SEROLOGIE BOLI INFECŢIOASE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO
sau ca o complicaţie la utilizatorii de droguri intravenoase; principala caracteristică o
constituie vegetaţiile mari friabile.
12. Osteomielita - este o condiţie rară survenită mai ales la copiii cu boala granulomatoasă
cronică; sunt afectate coastele şi coloana vertebrală datorită propagării infecţiei de la o
leziune pulmonară adiacentă.
13. Endoftalmita - este o condiţie rară descrisă la consumatorii de droguri intravenoase,
pacienţi cu endocardită sau cu transplant de organe; clinic pacienţii prezintă dureri
oculare şi tulburări de vedere.
Bolile induse de Aspergillus pot rezulta şi ca urmare a unor mecanisme neinfecţioase: inhalarea de
spori poate cauza simptome alergice atât la persoanele atopice cât şi la cele non-atopice .
2
Aspergiloza bronho-pulmonară alergică (ABPA) este o afecţiune inflamatorie a plămânului şi
căilor respiratorii care apare predominat la pacienţii cu astm bronşic şi fibroză chistică. Procesul
inflamator este rezultatul unui răspuns imun faţă de colonizarea căilor respiratorii cu Aspergillus
şi a unui clearance scăzut al secreţiilor mucoase. În consecinţă, se dezvoltă obstrucţie bronşică
recurentă, bronşiectazii consecutive, fibroză pulmonară şi în final compromitarea funcţiei
pulmonare.
Se estimează că ABPA apare la 1-2% dintre pacienţii cu astm şi 1-15% dintre cei cu fibroză
chistică. În timp ce boala poate să debuteze la orice vârstă tabloul clinic se instalează în principal
la persoanele atopice care au fost diagnosticate cu astm bronşic în urmă cu 5-10 ani. Există şi o
susceptibilitate imunogenetică la subiecţii care exprimă HLA-DR2 sau HLA-DR5.
Aspergillus fumigatus (Af) este patogenul cel mai frecvent implicat în procesul inflamator din ABPA;
se produce de fapt o colonizare datorită clearance-ului scăzut al mucusului şi nu o invazie locală.
În cadrul acestui proces se eliberează peste 20 antigene care vor iniţia răspunsul celular şi umoral.
Limfocitele B şi alte celule ale persoanelor susceptibile pot fi mai sensibile la acţiunea IL-4 datorită
polimorfismului lanţului α al receptorului pentru IL-4; prin urmare rezultă o producţie crescută de
IgE. În plus, există o producţie crescută de anticorpi IgA şi IgG faţă de antigenele Af, în speciala Af
f2, Af f3 şi Af f6. În concluzie, există 2 căi ale inflamaţiei în ABPA:
- activarea de către alergene a celulelor Th2, secreţie de citokine asociate cu Th2,
recrutarea de eozinofile şi inflamaţia eozinofilică cu eliberarea produşilor din granulele
eozinofilelor;
- activarea de către proteazele Af a macrofagelor şi celulelor epiteliale din căile respiratorii
cu producţia de IL-8, recrutarea de neutrofile şi inflamaţia neutrofilică cu eliberarea
produşilor din granulele neutrofilelor: elastaza şi metaloproteinazele matricei.
Astfel, modificările patologice din ABPA includ: bronşiectazie centrală, granulomatoză bonhocentrică,
bronşiolită şi pneumonie eozinofilică.
La astmatici, tabloul clinic al ABPA constă în exacerbarea simptomelor respiratorii (wheezing, tuse,
spută cu dopuri de mucus de culoare maronie) şi sistemice (febră, stare alterată). Diagnosticul se
bazează pe:
388

