Page 469 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 20
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE TOXICOLOGIE

care ajută la protejarea de lumina ultravioletă. Capacitatea sa de a fi colorat face din acesta un metal
popular în body piercing.
Pentru că este biocompatibil (non-toxic şi nu este respins de organism) dioxidul de titan este utilizat
în medicină în implanturile chirurgicale sau dentare, care se pot menţine astfel până la 20-30 de ani.
Deoarece titanul este non-magnetic, pacienţii cu implanturi pot fi examinaţi în condiţii de siguranţă prin
rezonanţă magnetică.
Titanul este non-toxic, indiferent de calea de părundere (dermică, inhalatorie sau prin ingestie) chiar şi
în doze mari. Se estimează că 0.8 mg de titan este ingerat de oameni în fiecare zi, dar cea mai mare
parte este eliminată fără a fi absorbită.
Dioxidul de titan a fost încadrat recent, de către Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul
Cancerului (IARC) în grupa 2B, ca substanţă posibil cancerigenă la om. Este important să înţelegem
că deciziile luate de IARC sunt bazate pe dovezi specifice, care au arătat că nivelele ridicate de
pulbere ultrafină de dioxid de titan determină cancer de tract respirator superior la şobolanii expuşi
prin inhalare sau instilaţie intratraheală. Seria de evenimente care produce cancerul pulmonar la
şobolan, cum ar fi depunerile de particule, clearance-ul pulmonar afectat, leziunile celulare, fibroza,
mutaţiile şi în cele din urmă apariţia celulelor maligne, a fost, de asemenea, observată la persoanele
care lucrează în medii cu praf de dioxid de titan. Prin urmare, modificările constatate la animale au fost
considerate de către IARC ca fiind relevante pentru persoanele care sunt expuse la locul de muncă.
De exemplu, cei care lucrează cu dioxid de titan pot fi expuşi la concentraţii ridicate de praf în timpul
procesului de ambalare, frezare, curăţare şi întreţinere, în cazul în care nu există suficiente măsuri
de control.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că studiile umane efectuate până în prezent nu sugerează o
asociere între expunerea profesională la dioxid de titan şi un risc crescut de fibroză pulmonară, cancer
sau alte afecţiuni .
2;3
Recomandari pentru determinarea titanului seric - evaluarea expunerii la titan .
2
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
1
Specimen recoltat - sânge venos . 1
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
1
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
1
Volum probă - 2 mL ser .
1
Stabilitate probă - probele de ser se păstrează la temperatura camerei la frigider până în momentul
lucrului .
1
Metodă - spectrometrie cu absorbţie atomică (AAS) .
1
Valori de referinţă - <7.7 μg/L .
1
Bibliografie
1. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4th Edition,
2001,665-667.

469