Page 507 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 21
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE MICROBIOLOGIE

interval de 1-2 ore. La laborator nu se primesc probe colectate în 24 de ore pentru că multiplicarea
microorganismelor saprofite determină rezultate false.
Prelevatele care şuntează contaminarea oro-faringiană sunt preferate de microbiolog, dar metodele
invazive folosite: aspiraţia traheală, bronhoscopia cu aspiraţie, aspiraţia pulmonară transtoracică etc,
fac ca numărul acestora să fie redus.
Produsul patologic primit la laborator este atent examinat macroscopic, deoarece aspectul acestuia
este particular în anumite afecţiuni:
• spută mucoasă, aerată - în bronşite acute şi astm bronsic;
• spută mucopurulentă - în traheobronşite cronice, bronhopneumonii;
• spută purulentă - în abcese pulmonare, bronşiectazii;
• spută sanghinolentă - în TBC şi neoplasme.
Pentru examenul bacteriologic propriu-zis, se pregătesc 3 băi cu aproximativ 20 ml ser fiziologic steril
în cutii Petri. Se prelevează din probă fragmente mucopurulente şi se spală succesiv în cele 3 băi .
2
Manipularea se face cu o ansă cu fir gros.
De pe un fragment mucopurulent din ultima baie de spălare, se absoarbe excesul de lichid pe un
dreptunghi de hârtie de filtru şi se fac 3 frotiuri care se colorează:
• Giemsa pentru urmărirea reacţiei inflamatorii (PMN);
• Gram pentru urmărirea bacteriilor;
• Ziehl-Neelsen pentru urmărirea bacililor acido-alcoolo- rezistenţi .
4
Examenul microscopic stabileşte calitatea produsului patologic hotărând astfel care vor fi probele
supuse însămânţării pe medii de cultură. Pentru acest lucru se examinează frotiul colorat Gram
cu obiectivul de 10x. Raportul celule inflamatorii/celule malpighiene mai mic de 5 indică o probă
nesatisfăcătoare (nepurulentă, având contaminare oro-faringiană masivă) .
2;3
Probele găsite corespunzatoare vor fi examinate în continuare cu imersie.
Comunicarea asocierii semnificative a unei bacterii cu celulele inflamatorii din spută orientează rapid
tratamentul antimicrobian al pacienţilor pneumonici. Se iau în considerare numai germenii prezenţi
între filamentele de fibrină şi cei intraleucocitari; se va acorda puţină importanţă germenilor care
“burează” celulele poligonale mari, originare din epiteliul bucal.
În cazul bacterioscopiei prelevatelor necontaminate, pe frotiurile din exsudat pleural, probe biopsice,
prezenţa bacteriilor este semnificativă în orice cantitate . 3
Frotiul colorat Giemsa oferă detalii asupra citologiei sputei, celulele expectorate fiind împărţite în
celule inflamatorii (PMN, limfocite, macrofage, eozinofile) şi celule de exfoliere a epiteliului respirator
(celule cilindrice ciliate, celule metaplazice).
Suspiciunea unei anumite etiologii trebuie comunicată laboratorului de către medicul curant deoarece
orientează microbiologul asupra alegerii mediilor de cultură .
3;4
Cei mai frecvenţi agenţi etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior se izolează folosind
următoarele medii de cultură:
- agar Columbia cu 5% sânge de berbec – pentru germeni hemolitici;
- agar chocolate – pentru genurile Haemophilus şi Neisseria;
- agar Mac Conkey – pentru bacili Gram negativi.

507