Page 508 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 508

21   TESTE DE MICROBIOLOGIE           GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       La solicitarea medicului, se efectuează culturi pe mediul Sabouraud cu Cloramfenicol pentru izolarea
       fungilor .
            5
       Însămânţarea  porţiunilor  purulente  spălate  se  face  cu  dispersie  pentru  a  permite  aprecierea
       semicantitativă  a  creşterii.  Plăcile  se  incubează  în  exicator  cu  lumânare  (mai  puţin  agarul  Mac
       Conkey), la 37º C până a doua zi când se examinează.
       Interpretarea culturilor - este considerat agent patogen bacteria izolată predominant şi în cantitate
       mare (++ sau +++), care aparţine aceleiaşi categorii microscopice cu bacteria asociată semnificativ
       celulelor inflamatorii pe frotiul Gram din spută . Rolul etiologic al unor condiţionat patogeni izolaţi în
                                       2
       cantităţi reduse(+) şi pentru care frotiul Gram nu a demonstrat o asociere semnificativă cu celulele
       inflamatorii este discutabil.
       Coloniile  implicate  în  procesul  infecţios  sunt  identificate  la  nivel  de  specie  şi  este  efectuată
       antibiograma (tratamentul corect şi ţintit este cel conform antibiogramei).
       În tabelul de mai jos, este prezentată clasificarea celor mai frecvenţi germeni implicaţi în pneumonii,
       în funcţie de vârsta pacienţilor: 1


          Vârsta                          Agenţi etiologici
       < 60 ani    • Streptococcus pneumoniae • Mycoplasma pneumoniae • Virusuri respiratorii
                   • Chlamydia pneumoniae • Haemophilus influenzae
       > 60 ani    • Streptococcus pneumoniae •  Virusuri respiratorii • Haemophilus influenzae
                   • Bacili Gram negativi • Staphylococcus aureus

       Există numeroşi agenţi bacterieni care pot cauza pneumonii şi nu sunt detectaţi de rutină în culturile
       bacteriologice: genul Mycobacterium, Chlamydia, Nocardia, Bordetella, Legionella şi Mycoplasma
       pneumoniae, ele necesitând proceduri speciale pentru detecţie .
                                                   1
       În laboratoarele Synevo nu se fac determinări virusologice şi culturi pentru BK din spută . 5
                                      Bibliografie

       1.   Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Infections of the Lower Respiratory Tract. In
          Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002; 56: 884-898.
       2.   Dumitru Buiuc. Examenul microbiologic al sputei în diagnosticul infecţiilor tractusului respirator
          inferior. În Microbiologia Practică - Un ghid în studiul şi practica medicinii, ed. 1982; 26: 239-245.
       3.   Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului respirator inferior. În Tratat de
          Microbiologie Clinică. Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicală, România, 1 ed. 1999; 13:
          233-270.
       4.   Kimberle C.Chapin, Patrick R.Murray. Principles of Stains and Media. In Manual of Clinical
          Microbiology. Patrick R. Murray, Ellen Jo Baron, James H. Jorgensen, Michael A.Pfaller, Robert
          H. Yolken, ASM PRESS, USA, 8 ed. 2003; 18: 257-261.
       5.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog
       6.  Olga-Mihaela Dorobăţ. Flora microbiană normală a corpului uman. În Bacteriologie Medicală.

         508
   503   504   505   506   507   508   509   510   511   512   513