Page 176 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 176

8.1.12 Calciu ionic

                  InformaŃii generale
                  Aproximativ jumătate (45%) din cantitatea totală de calciu plasmatic este legată de albumină (şi doar o mică porŃiune
                  de globuline) sub formă neionizată şi nedifuzibilă, constituind o formă inactivă fiziologic. O cantitate mică de calciu
                  (5%) este difuzibilă dar neionizată, fiind reprezentată de citrat, fosfat şi bicarbonat de calciu.
                  Restul calciului plasmatic se găseşte sub formă ionică sau liberă şi constituie fracŃiunea fiziologic activă în procesele
                                                            1
                  de hemostază şi de reglare a excitabilităŃii neuromusculare  şi concentraŃia sa plasmatică este direct reglată de PTH şi
                  1,25(OH)2D3 .
                           5
                  Determinarea calciului ionic oferă indicaŃii despre efectul proteinelor totale şi albuminei asupra nivelului calciului seric.
                  Un pacient poate avea un nivel crescut al calciului total cu un nivel normal al calciului ionic datorită creşterii proteinelor
                  totale şi/sau albuminei, aşa cum se întâmplă în condiŃii de deshidratare sau în mielomul multiplu.
                  Femeile prezintă o variaŃie diurnă a calciului ionic şi a hormonului PTH intact mai mare decât bărbaŃii.
                  Există o relaŃie invers proporŃională între concentraŃia calciului ionic şi cea de fosfor .
                                                                             4
                  FracŃiunea  ionizată  a  calciului  seric  tinde  să  scadă  în  caz  de  alcalinizare  a  sângelui,  când  creşte  capacitatea
                                     1
                  proteinelor de a fixa calciul .
                  Recomandări pentru determinarea Ca ionic - evaluarea fracŃiunii biologic active a calciului la gravide, nou-născuŃi,
                  transfuzii masive de  sânge citratat, disproteinemii (pierderi renale de  proteine, sindroame de  malabsorbŃie, mielom
                  multiplu, inflamaŃii active cronice, stări postoperatorii, pacienŃi care necesita îngrijiri medicale intensive), boli renale
                                                                                                4;5
                  terminale, hipercalcemie malignă (în special în prezenta unui PTH intact normal), hiperparatiroidism şi acidoză .
                  Metoda - în Laboratoarele Synevo calciul ionic se determină indirect, calculându-se din valoarea calciului seric şi a
                  proteinelor totale după următoarea formulă:
                  Ca = (6xCa -PT/3):(PT+6)
                                      3
                     ++
                  Ca = calcemia în mg/dL;
                  PT = proteinemia în g/dL.
                                3
                  Valori de referinŃă
                                            Vârstă            Valori (mg/dL)
                                            ≤ 16 ani          4.2-5.2
                                            > 16 ani          3.82-4.82

                  Valori critice – nivel scăzut <2 mg/dL; nivel crescut >7 mg/dL .
                                                               2
                  Limite şi interferenŃe
                  Calciul ionic are semnificaŃie diagnostică numai dacă distribuŃia fracŃiunilor plasmatice ale calciului nu este influenŃată
                  de modificări ale pH-ului. Astfel, acidoza sau o reducere a pH-ului după recoltarea probei determină creşterea calciului
                  ionic datorită activităŃii metabolice a celulelor sanguine (de exemplu, o scădere a pH-ului cu 0.1 determină o creştere a
                  calciului ionic cu aproximativ 0.2 mg/dL); alcaloza sau creşterea pH-ului după recoltarea probei determină scăderea
                  calciului ionic datorată eliminării CO2 din probă .
                                                   5
                  Calciul ionic prezintă variaŃii circadiene semnificative, creşte după efort fizic şi scade postprandial .
                                                                                       5



                                                         Bibliografie

                     1.   I. Brudască, M. Cucuianu. Metabolismul calciului, fosforului şi magneziului. În Biochimie clinica. Fundamentare fiziopatologica. Luminita
                        Plescă-Manea et al. Argonaut, România, 3 Ed., 2003, 317-339.
                     2.   Frances  Fischbach.  Pulmonary  Function,  ANGs  and  Electrolyte  Studies.  In  A  Manual  of  Laboratory  and  Diagnostic  Tests.  Lippincott
                        Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 900-972.
                     3.   Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
                     4.   Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Calcium, Ionized, Serum. www.labcorp.com  2003. Ref
                        Type: Internet Communication.
                     5.   Lothar Thomas. Bone and Mineral Metabolism. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-
                        Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 231-237.
   171   172   173   174   175   176   177   178   179   180   181