Page 177 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 177
8.1.13 Calciu seric
InformaŃii generale
Calciul este componentul mineral major al oaselor. 99% din cantitatea de calciu din organism se află în oase şi dinŃi,
care constituie un rezervor imens pentru menŃinerea nivelului calciului seric, iar restul este distribuit în lichidele
biologice şi Ńesuturi moi. Ionii de calciu joacă un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase, contracŃia
1
musculară, funcŃia cardiacă şi în procesele de coagulare .
Reglarea hormonală a metabolismului calciului ca şi cea a fosforului este complexă. RelaŃiile reciproce între intestinul
6
subŃire, schelet, rinichi şi sistemul endocrin, în particular paratiroidele, menŃin homeostazia calciului şi fosforului . De
1
asemenea, calcitonina, vitamina D, estrogenii, androgenii sunt factori care influenŃează nivelul calciului .
6
Cantitatea de proteine din sânge afectează nivelul calciului, deoarece 45% din calciul seric este legat de proteine .
Astfel scăderea albuminei serice determină scăderea calciului seric total .
1;6
ConcentraŃii anormale de calciu seric pot indica disfuncŃii paratiroidiene, boli ale oaselor, carcinoame, sindrom de
malnutriŃie şi malabsorbŃie, carenŃă de vitamina D şi boli renale. 90% din cazurile de hipercalcemie apar în context de
hiperparatiroidism, ca manifestare paraneoplazică sau în afecŃiuni granulomatoase. Hipercalcemia din cadrul
sarcoidozei, insuficienŃei suprarenaliene şi hipertiroidismului este detectată de regulă într-un cadru clinic sugestiv
5
pentru diagnostic .
Recomandări pentru determinarea calciului seric
• din doi în doi ani, la pacienŃi cu vârsta peste de 50 ani, pentru screening-ul osteoporozei (împreuna cu măsurarea
înălŃimii şi greutăŃii); • în tetanie (investigarea tipului hipocalcemic); • fracturi spontane, dureri osoase, modificări
osoase radiologice, tulburări de creştere, alterări dentare; • nefro- sau urolitiază, nefrocalcinoză, poliurie, polidipsie, boli
renale cronice; • pancreatită acută, calculi biliari, diaree recurentă, malabsorbŃie; • post-operator în caz de tiroidectomie
şi paratiroidectomie, în hiperparatiroidism, boli tiroidiene, testiculare, ovariene, adrenale; • boli granulomatoase; •
tumori;
• reacŃii adverse la anumite medicamente: vitamina D, A, anticonvulsivante, corticosteroizi, tiazide, digitală 1;3;6 .
4
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
Notă: nu se administrează suplimente de calciu cu 8-12 ore înainte; nu se poate face determinarea calcemiei la
4
pacienŃi trataŃi cu EDTA sau care au primit substanŃe de contrast radiologice .
Specimen recoltat - sânge venos .
4
MenŃiuni: recoltarea se face dimineaŃa (există variaŃii diurne), în clinostatism (există variaŃii de postură, deoarece
jumătate din calciu este legat de proteine; în clinostatism calcemia ca şi proteinemia sunt mai mici decât în
ortostatism). La recoltare se va evita staza venoasă cu garoul (produce valori fals crescute). Dacă folosirea garoului
este indispensabilă, proba se va preleva la mai mult de 1 minut de la restabilirea circulaŃiei. La recoltare şi ulterior, în
timpul manipulării probelor, nu se utilizează mănuşi pudrate cu carbonat de calciu (spălaŃi mănuşile în apă curgătoare,
fără săpun sau detergenŃi, chiar dacă sunt etichetate “powder free”).
4
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
4
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
4
4
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
4
Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile la temperatura camerei; 3 săptămâni la 2-8 °C; 8 luni la -20°C .
Metodă - spectrofotometrică (colorimetrică) .
4
Valori de referinŃă
Vârstă Valori mg/dL
2 – 12 luni 8.4 – 10.8
1 – 4 ani 8.4 – 10.4
5 – 20 ani 9.2 – 11
>20 ani 8.6 – 10.2
Factor de conversie: nmol/L x 4 = mg/dL ; mg/dL x 0.25 = mmol/L.
Valori critice - nivel scazut <6 mg/dL; nivel crescut >13 mg/dL .
1;4