Page 211 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

În tabelul de mai jos sunt sintetizate informaŃiile prezentate:
Zone electroforetice
Descriere aspect Albumina % Alfa – 1 Alfa – 2 Beta Gamma
% % % %
Normal N N N N N
Enteropatie cu pierdere de proteine - N+ N+ N- -N+
Sindrom nefrotic - N +++ N N-
Hipogamaglobulinemie N- N N N -
Agamaglobulinemie N- N N N Absentă
Gamopatie policlonală N- N N N +
Răspuns inflamator cronic N- N+ + N +
Răspuns inflamator acut N- + + N N-
Răspuns inflamator subacut N- N + N N
Ciroză hepatică - N N- „Punte” beta-gamma
Hipoalfa-1 globulinemie N - N N N
Gamopatie monoclonală (tip γ) N- N N N Bandă M
Gamopatie monoclonală (tip β) N- N N Banda M N-
Gamopatie biclonală N- N N Banda M Bandă M
Benzi oliglonale N- N+ N+ N Benzi oligl.
Bisalbuminemie Vârf dublu
Hipoalbuminemie - N N N N

Legendă

N = nivel normal + =nivel crescut - =nivel scăzut
-
N+ =nivel normal/crescut N- =nivel normal/scăzut scăzut/normal/crescut
N
i
n
v
l
e

+
=
Limite şi interferenŃe
• VariaŃii fiziologice: în sarcină scade albumina şi cresc alfa2, beta- şi gamaglobulinele (IgG); valori mai scăzute ale
3
gamaglobulinelor pot fi întâlnite la vârstnici .
• Medicamente
Albumină (scăderi): acid valproic, allopurinol, asparaginază, azatioprină, clorpropamid, cisplatin, contraceptive orale,
dapsonă, dextran, estrogeni, fenitoin, ibuprofen, izoniazidă, nitrofurantoin, prednison (doze mari), sargramostim.
Alfa1-globuline (creşteri): testosteron.
Alfa2-globuline: estrogeni, contraceptive orale, fenitoin (creşteri), asparaginază (scăderi).
Beta-globuline: estrogeni, contraceptive orale (creşteri); asparaginază (scăderi).
4
Gamma-globuline: tratament citostatic sau imunosupresor (scăderi) .
• Interferente analitice:
- o creştere uşoară a lărgimii benzii de albumină poate fi datorată legării unor medicamente (penicilină) sau a
bilirubinei (pacienŃi cu icter);
- bisalbuminemia tranzitorie (non-ereditară) poate fi întâlnită ca rezultat al unui tratament medicamentos sau unei
perturbări metabolice severe (ex. pancreatită)
- benzi monoclonale false pot fi date de: hemoglobina liberă, în cazul unui ser hemolizat sau a unei hemolize
intravasculare (bandă în zona alfa2 - beta); proteina C reactivă în cantitate mare; lizozim crescut, fibrinogen (la
pacienŃii trataŃi cu anticoagulante; în coagulopatii, dacă sângele a fost centrifugat înainte de a coagula complet); alfa-
fetoproteina în concentraŃii mari, seruri vechi.
- vizualizarea este dificilă în cazul în care banda monoclonală se suprapune peste o bandă normală (ex. banda
monoclonală în zona beta1 va migra în aceeaşi poziŃie ca şi transferina) .
2;4

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Immunodiagnostic Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed.
2004, 575-578.
2. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog
3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Protein Electrophoresis, Serum. www.labcorp.com 2003.
Ref Type: Internet Communication
4. Norbert Tietz.General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 ed. 1995, 524-526.