Page 207 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 207

8.1.28 Electroforeza hemoglobinei

                  InformaŃii generale
                  Hemoglobina  reprezintă  elementul  esenŃial  pentru  principala  funcŃie  fiziologică  a  eritrocitului:  funcŃia  respiratorie.
                  Hemoglobina este o cromoproteină porfirinică care conŃine fier, în structura sa intrând o parte proteică - globina - şi o
                  parte prostetică - hemul. Globina diferă ca structură de la o hemoglobină la alta, ea imprimând specificitate diverselor
                  hemoglobine cunoscute.
                  În cursul dezvoltarii organismului de la embrion la adult se succedă mai multe tipuri de Hb; hemoglobinele embrionare
                  Gower 1, Gower 2 şi Portland sunt înlocuite începând cu cea de-a 3-a lună de gestaŃie de către Hb fetală (HbF), care
                  reprezintă 70-80% din totalul Hb la nou-născut, după care sinteza sa scade rapid, ajungând la sfârşitul primului an de
                  viaŃa la valori sub 2% din totalul Hb. Hb A şi Hb A2 sunt caracteristice perioadei adulte de dezvoltare; sinteza lor începe
                  încă  din perioada fetală, iar după naştere ele înlocuiesc rapid Hb F. La adultul normal, Hb A reprezintă 97-98%, HbA2
                  2-3%, iar HbF sub 1% .
                                  1
                  Hb A este caracterizată în mod obişnuit prin mobilitatea sa electroforetică, prin afinitatea pentru O2 şi prin viteza de
                  denaturare în mediul acid şi alcalin.
                  Hb  F  se  caracterizează  prin  rezistenŃă  crescută  la  denaturarea  alcalină,  proprietate  pe  care  se  bazează  şi
                  determinarea ei chimică, şi prin afinitate crescută la O2 în raport cu Hb A. Valori crescute de Hb F faŃă de normal se
                  găsesc  în  diverse  situaŃii  fiziologice  sau  patologice:  sarcină,  anemii  severe  diverse,  anemie  Biermer,  leucemii,
                  hipertiroidie, persistenŃă ereditară de Hb F, β- talasemia hetero- şi homozigotă, alte hemoglobinopatii.
                  Hb A2 poate fi uşor separată electroforetic de Hb A întrucât are o mobilitate electroforetică evident mai lentă decât a Hb
                  A .
                    3
                  Principiul metodei
                  Într-un  câmp  electric  particulele  încărcate  cu  o  anumită  sarcină  electrică  se  deplasează  în  funcŃie  de  intensitatea
                  câmpului  electric,  de  încărcarea  lor  electrică,  de  mărimea  şi  forma  moleculei.  În  cazul  hemoglobinelor  anormale
                  modificarea structurală duce la modificarea sarcinii electrice, ceea ce  permite migrarea şi separarea lor electroforetică.
                  Electroforeza de Hb folosind ca suport de migrare gelul agar este o metodă rapidă şi sensibilă, permiŃând separarea
                                                        2
                  Hb fiziologice şi patologice, inclusiv a fracŃiilor minore .
                  Recomandări pentru efectuarea electroforezei de hemoglobină - diagnosticul hemoglobinopatiilor şi sindroamelor
                  talasemice a căror suspiciune este indicată de:
                  • anemie hemolitică cronică;
                  • criză ocluzivă vasculară de cauză necunoscută la un pacient provenit din zone cu niveluri crescute ale Hb S şi/sau
                  Hb C;
                                                     1
                  • sindrom de hidrops fetal de cauză necunoscută ;
                  • aspect sugestiv al hemogramei, cu microcitoză şi hipocromie mai severe decât ar fi de aşteptat pentru gradul anemiei
                  şi număr de eritrocite la limita superioară a normalului sau chiar crescut, asociate cu un număr mare de hematii „în
                  Ńintă”  şi  punctaŃii  bazofile pe  frotiul de  sânge.  În  această situaŃie, pentru diferenŃierea de deficitul de  fier,  este util
                  indicele Mentzer:
                                                  6
                  Indicele Mentzer = VEM/nr. de eritrocite (x10 )
                                 >14    sugestiv pentru deficit de fier;
                                 12-14    echivoc
                                 <12    sugestiv pentru tară talasemică .
                                                              4
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
                                                                      2
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                                           2
                                                       2
                  Cauze de respingerea probei - specimen coagulat .
                  Recipient de recoltare - vacutainer cu K3 EDTA .
                                                     2
                                                 2
                  Cantitate recoltată - cât permite vacuumul .
                  Prelucrare necesară după recoltare - Sângele se centrifugheaza. Eritrocitele se separă şi se spală cu ser fiziologic.
                  Apoi, ele sunt hemolizate folosind reactivul hemolizant din kit. Hemolizatul se supune electroforezei imediat; eventual,
                  el poate fi păstrat la 2-8°C. Sângele integral şi eritrocitele spălate, de asemenea, pot fi păstrate la 2-8°C. În nici un caz
                  vacutainerul cu sânge recoltat pe K3 EDTA nu se introduce în congelator!!! (se produce hemoliză) .
                                                                                        2
                  Stabilitate probă - sângele integral este stabil 28 zile la 2-8°C ; eritrocitele spălate sunt stabile 28 zile la 2-8°C ;
                                                                                                      2
                                                                 2
                  hemolizatul este stabil 36 ore la 2-8°C .
                                              2
                  Metodă - electroforetică urmată de  scanarea densitometrică a fracŃiunilor obŃinute .
                                                                             2
                                2
                  Valori de referintă  - fracŃie  A:  >95%; fracŃie A2: 1.5-3.5%; fracŃie F: <2% .
   202   203   204   205   206   207   208   209   210   211   212