Page 366 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 366

11. MARKERI VIRALI

                                                        11.1 Ag HBe

                  InformaŃii generale
                         AgHBe este codificat de aceeaşi secvenŃă de ADN ca şi AgHBc, dar transcripŃia lui începe mai devreme. PrezenŃa
                  AgHBe este indicatorul cel mai concret al replicării virale şi deci al infecŃiozităŃii serului. La purtătorii cronici de AgHBs,
                  investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare  a celor care vin în contact cu aceşti indivizi. AgHBe apare
                  în decurs de o săptămână de la apariŃia AgHBs şi în cazurile acute dispare înaintea acestuia. De obicei remanenŃa lui
                  în ser este de 3-6 săptămâni .
                                       2;4
                         DispariŃia AgHBe în hepatita acută se asociază în mod obişnuit cu un declin al valorilor transaminazelor şi începutul
                  etapei de vindecare .
                                3
                         Cu câteva excepŃii, AgHBe este prezent doar la persoane care prezintă în ser ADN VHB şi este utilizat ca alternativă la
                  determinarea ADN VHB. PersistenŃa lui mai mult de 20 de săptămâni sugerează evoluŃia spre starea de purtător cronic
                  şi, posibil, spre hepatita cronică.
                         PrezenŃa lui la mamele cu AgHBs pozitiv, indică o probabilitate de 90% ca nou-născutul să dobândească infecŃia cu
                  VHB. Sunt posibile absenŃa AgHBe şi prezenŃa ADN VHB la pacienŃii infectaŃi cu un mutant al VHB care nu
                                4
                  sintetizeazã AgHBe .
                  Recomandări pentru determinarea AgHBe
                  •  investigarea gradului de infecŃiozitate;
                  •  monitorizarea hepatitei B acute şi cronice;
                                               2;3
                  •  evaluarea succesului terapiei antivirale .
                                                 1
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
                                           1
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                                        1
                        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează imediat; dacă acest lucru nu este
                                                     1
                  posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
                        Volum probă - minim 0.5 mL ser 1
                        Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat
                  bacterian .
                         1
                                                                        1
                        Stabilitate probă - serul este stabil 7 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C .
                  NOTĂ : Serul nu se lasă la temperatura camerei, deoarece AgHBe este termolabil .
                                                                            1
                                           1
                  EvitaŃi decongelarea/recongelarea .
                  Metodă - imunochimică cu detecŃie prin electrochemiluminiscenŃă (ECLIA) .
                                                                       1
                  Valori de referinŃa - AgHBe negativ .
                                            1
                        Limite şi interferenŃe - AgHBe nu poate fi detectat la pacienŃii infectaŃi cu un mutant al VHB, care nu sintetizeazã
                        4
                  AgHBe .
                  •  InterferenŃe analitice
                  Pot produce interferenŃe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
                         - tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după
                  minimum 8 ore de la ultima administrare;
                  - titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu;
                  - anticorpii monoclonali proveniŃi de la şoarece administraŃi la unii pacienŃi în scop diagnostic sau terapeutic .
                                                                                              1


                                                         Bibliografie

                     1.   Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2006. Ref Type: Catalog.
                     2.   Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Hepatitis B Antigen. www.labcorp.com. 2006. Ref Type:
                        Internet Communication.
                     3.   Lothar Thomas. Hepatitis B. In Clinical Laboratory Diagnostics - Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books
                        Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1269.
                     4.   Wallach J. AfecŃiuni hepatobiliare şi pancreatice.  În Interpretarea testelor de diagnostic, Editura ŞtiinŃelor Medicale, Romania, Ed.7, 2001,
                        313-317.
   361   362   363   364   365   366   367   368   369   370   371