Page 371 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 371

11.4 Anti - HBe

                  InformaŃii generale
                  Anti-HBe apar după dispariŃia AgHBe şi rămân detectabili timp indelungat. Indică scăderea gradului de contagiozitate
                  şi sugerează un prognostic bun în ceea ce priveşte rezoluŃia infecŃiei acute. Asocierea cu anti-HBc, în absenŃa AgHBs
                  şi a anti-HBs, confirmă diagnosticul de infecŃie acută recentă (2-16 săptămâni).
                  Investigarea anti-HBe nu este recomandată pentru determinarea prevalenŃei infecŃiei cu VHB, având în vedere că anti-
                  HBe se întâlnesc mult mai rar decât anticorpii anti-HBc sau anti-HBs. Practic toate serurile anti-HBe pozitive, sunt şi
                  anti-HBc pozitive.
                  Atât testarea AgHBe cât şi a anti-HBe se recomandă doar la serurile AgHBs pozitive .
                                                                              3
                  În cursul terapiei cu interferon, dispariŃia antigenului HBe şi apariŃia anticorpilor anti-HBe constituie un element de
                  prognostic favorabil .
                                2
                  Recomandări pentru determinarea anti-HBe
                  •  investigarea gradului de infecŃiozitate a serului;
                  •  monitorizarea infecŃiilor cu hepatită B acută sau cronică .
                                                           2
                                                 1
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
                                           1
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                                                                        1
                  Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                  Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează imediat ; dacă acest lucru nu
                                                        1
                  este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
                         Volum probă - minim 0.5 mL ser 1
                  Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat
                         1
                  bacterian .
                  Stabilitate probă - serul este stabil 5 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C; evitaŃi decongelarea/recongelarea .
                                                                                                 1
                                                                       1
                  Metodă - imunochimică cu detecŃie prin electrochemiluminiscenŃă (ECLIA) .
                                             1
                  Valori de referinŃă - anti-HBe negativ .
                  Limite şi interferenŃe
                  Anticorpii anti-HBe nu sunt de obicei detectabili în infecŃii cu un VHB mutant, care nu produce antigen HBe.
                  În unele cazuri serul prezintă infecŃiozitate mare, deşi sunt prezenŃi anti-HBe. Singura modalitate de a testa
                                                                      2
                  infecŃiozitatea serurilor AgHBe negative rămâne determinarea ADN-VHB .
                  •  InterferenŃe analitice
                  Pot produce interferenŃe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
                  - tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după
                  minimum 8 ore de la ultima administrare;
                  - titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu;
                  - anticorpii monoclonali proveniŃi de la şoarece administraŃi la unii pacienŃi în scop diagnostic sau terapeutic .
                                                                                              1


                                                         Bibliografie

                             1.     Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
                             2.     Lothar Thomas. Hepatitis B. In Clinical Laboratory Diagnostics - Use and Assessment of Clinical Laboratory Results.
                                        TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1269-1270.
                      3.      Wallach J. AfecŃiuni hepatobiliare şi pancreatice. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura ŞtiinŃelor Medicale, România,
                                   Ed.7, 2001, 313-317.
   366   367   368   369   370   371   372   373   374   375   376