Page 373 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

Limite şi interferenŃe
Rezultate fals negative pot fi întâlnite la imunodeprimaŃi (HIV pozitivi), pacienŃi cu insuficienŃă renală, crioglobulinemie
mixtă esenŃială, în caz de congelări şi decongelări repetate sau depozitare prelungită a eşantioanelor de sânge.
Rezultate fals pozitive, chiar şi pentru testele de generaŃia a 3-a, pot să apară în boli autoimune (80% dintre cazurile de
hepatită cronică activă autoimună), poliarterita nodoasă, prezenŃa de factor reumatoid, hipergamaglobulinemie,
paraproteinemie, transfer pasiv de anticorpi, anticorpi antisuperoxid dismutază (o enzimă umană utilizată în procesul
5
de clonare) .
Detectarea anticorpilor anti-HCV nu permite distincŃia dintre o infecŃie curentă şi o infecŃie în antecedente. Pentru
4
confirmarea diagnosticului de infecŃie activă cu virusul hepatitei C este necesară efectuarea ARN-VHC .
Într-un procent redus de cazuri se poate obŃine un rezultat slab pozitiv pentru anti-HCV (analizorul indică o valoare
apropiată de valoarea cut-off a pozitivităŃii). Laboratorul va comunica astfel de situaŃii, cu recomandarea de a se
verifica specificitatea anti-HCV prin testul de confirmare Western blot .
3

Bibliografie

1. Ann M. Gronowski. Screening and Diagnosis of Congenital Infections. In Handbook of Clinical Laboratory Testing During
Pregnancy. Totowa, NJ: Humana Press ed. 2004, 257.
2. Georg M. Lauer, Bruce D.Walker. Hepatitis C Virus Infection. In N Engl J Med 345, 41-50. 2001. Ref Type: Journal (Full).
3. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
4. Lothar Thomas. Hepatitis C. In Clinical Laboratory Diagnostics - Use and Assessment of Clinical Laboratory Results.
TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1273-1276.
5. Wallach J. AfecŃiuni hepatobiliare şi pancreatice. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura ŞtiinŃelor Medicale, România,
Ed. 7, 2001, 316-323.