Page 407 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 407
15.10 Anticorpi anti-citoplasmă neutrofile (cANCA şi pANCA)
InformaŃii generale:
ANCA sunt îndreptaŃi în principal împotriva enzimelor localizate în granulaŃiile primare sau azurofile ale granulocitelor
neutrofile.
La examenul prin imunofluorescenŃă indirectă, folosindu-se drept substrat granulocite fixate cu etanol, se descriu 2
pattern-uri:
• citoplasmatic sau clasic (cANCA), caracterizat prin fluorescenŃă granulară citoplasmatică cu accentuare centrală;
antigenul este reprezentat de proteinaza 3, un component atât al granulaŃiilor azurofile din celulele mieloide cât şi al
lizozomilor monocitari;
• perinuclear (pANCA), caracterizat prin fluorescenŃă perinucleară precis delimitată; principalul antigen este
mieloperoxidaza, o proteină cationică din granulaŃiile azurofile, ce deŃine un rol major în producerea de radicali de
oxigen toxici.
Anticorpii ANCA se depistează predominant la pacienŃii cu vasculită sistemică pauciimună, caracterizată histologic prin
necroza fibrinoidă prezentă în pereŃii venulelor, capilarelor şi arteriolelor. Spre deosebire de vasculita mediată prin
complexe imune, în vasculitele asociate cu ANCA lipsesc depozitele de complexe imune din peretele vascular, fiind
prezente în schimb, mai ales în stadiile precoce de boală, polimorfonucleare. Afectarea endoteliului vascular indusă de
neutrofile, deŃine de asemenea un rol important în patogenia vasculitelor pauciimune.
Anticorpii c-ANCA se asociază în mod specific cu boala Wegener. În cazul unei boli active cu vasculită sistemică,
glomerulonefrită necrotizantă şi inflamaŃie de tip granulomatos a tractului respirator, sensibilitatea clinică a
c-ANCA este de 85-90%.
În lipsa afectării renale sensibilitatea clinică este de numai 75%. Titrul anticorpilor c-ANCA se corelează cu gradul de
activitate a bolii; după terapia imunosupresoare, titrul anticorpilor scade foarte mult sau se obŃine un rezultat negativ. c-
ANCA mai pot apărea în poliangeita microscopică şi în sindromul Churg-Strauss, însă cu o prevalenŃă redusă (45% şi
respectiv 10%).
Anticorpii p-ANCA apar tipic în glomerulonefrita rapid progresivă idiopatică, sindromul Churg-Strauss, poliangeita
microscopică şi panarterita nodoasă clasică (sensibilitate clinică de 65%, 60%, 45% şi respectiv 15%). Peste 90% din
cazurile confirmate bioptic de glomerulonefrită necrotizantă pauciimună sunt sunt p-ANCA pozitive. p-ANCA se mai
depistează sporadic la unii pacienŃi cu o anumită formă de sclerodermie, caracterizată prin hemoragie pulmonară şi
insuficienŃă renală normotensivă .
2;3
Dezvoltarea testelor imunoenzimatice a permis identificarea şi cuantificarea separată a celor 2 tipuri de anticorpi, cu o
1
sensibilitatea clinică crescută pentru vasculitele sistemice pauciimune .
Recomandări pentru determinarea anticorpilor ANCA:
• suspiciune de vasculită sistemică;
3
• monitorizarea evoluŃiei şi a răspunsului terapeutic în vasculitele primare (în special c-ANCA) .
1
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)
Specimen recoltat - sânge venos
1
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
1
1
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
1
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
1
Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian .
Stabilitate probă - serul separat este stabil 12 ore la 4°C; timp mai îndelungat la -20 °C .
1
Metodă - imunoenzimatică cu detecŃie prin fluorescenŃă (FEIA). Anticorpii c-ANCA (anti-proteinază 3: PR3)
şi pANCA (anti-mieloperoxidază: MPO) sunt determinaŃi separat; reactivii conŃin PR3 şi MPO purificate, obŃinute
1
din neutrofile umane .
Valori de referinŃă:
Se aplică atât anticorpilor cANCA cât şi pANCA.
<7 U/mL : negativ
7-10 U/mL : echivoc
>10 U/mL: pozitiv .
1
Limite şi interferenŃe
Anticorpii p-ANCA se pot depista şi în unele boli non-vasculitice cum ar fi: colita ulceroasă, boala Crohn, hepatita
autoimună, unele boli de Ńesut conjunctiv. În cazul acestor afecŃiuni, anticorpii p-ANCA recunosc alte antigene decât
mieloperoxidaza: catalază, lizozim şi catepsină G. Se mai pot depista şi anticorpi p-ANCA îndreptaŃi împotriva
lactoferinei, mai frecvent la pacienŃii cu sindrom Felty .
3