Page 409 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 409

15.11 Anticorpi anti-membrană bazală glomerulară

                  InformaŃii generale
                  Sindromul  Goodpasture  sau  boala  cu  anticorpi  anti-membrană  bazală  glomerulară  (anti-GBM)  este  o  afecŃiune
                  autoimună  rară  cu  manifestări  renale  şi  pulmonare,  caracterizată  prin  distrucŃia  mediată  prin  autoanticorpi  a
                  membranelor bazale alveolare şi glomerulare. Prin imunofluorescenŃă pot fi identificate la nivelul membranei bazale
                  depozite  lineare  alcătuite  din  complexe  antigen-anticorp,  ce  constituie  elementele  histopatologice  specifice
                  sindromului. Anticorpii anti-GBM deŃin un rol esenŃial în imunopatogenia bolii, de aceea termenul de boală cu anti-GBM
                  prezenŃi este mai adecvat decât cel clasic de sindrom Goodpasture.
                  Diagnosticul  este  stabilit  pe  baza  triadei:  hemoragie  pulmonară  difuză,  glomerulonefrită  şi  existenŃa  de  anticorpi
                  circulanŃi  anti-GBM.  Cel  mai  adesea,  cele  3  componente  ale  sindromului  sunt  prezente  simultan  în  perioada  de
                  activitate a bolii, deşi au fost descrise cazuri de afectare renală sau pulmonară izolate .
                                                                               4
                  Principala proteină a membranei bazale glomerulare este colagenul tip IV care prezintă proprietăŃi autoagregante şi
                  formează o matrice în care sunt integrate moleculele altor membrane bazale. Colagenul tip IV, la rândul sau, este
                  alcătuit din 6 lanŃuri α diferite, însă antigenul Ńintă pentru anti-GBM este reprezentat doar de un mic fragment al lanŃului
                  α3 denumit domeniul NC1.
                  Diagnosticul  de  sindrom  Goodpasture  sau  de  boală  cu  anti-GBM  prezenŃi  este  dependent  de  detecŃia  acestor
                  autoanticorpi. AfecŃiunea apare tipic la barbaŃii tineri; dacă nu este depistată în stadiu precoce are o evoluŃie rapid-
                  progresivă, cu potenŃial letal.
                  Anti-GBM  mai  pot  fi  detectaŃi  într-un  procent  de  8-10%  şi  la  pacienŃii  cu  manifestări  reno-pulmonare  asociate  cu
                  prezenŃa autoanticorpilor de tip ANCA. În funcŃie de titrul ANCA şi anti-GBM tabloul clinic al afecŃiunii renale include
                  predominant simptome/semne de tip vascultic sau respectiv de tip boală cu anti-GBM prezenŃi. Această distincŃie este
                  importantă  deoarece  atitudinea  terapeutică  este  mai  agresivă  în  cazul  bolii  cu  anti-GBM  prezenŃi  (include  şi
                             2
                  plasmafereză) .
                  Recomandări pentru determinarea anti-GBM
                  • sindrom reno-pulmonar (hemoragie pulmonară asociată cu hematurie) – anti-GBM se testează împreună cu cANCA
                  şi pANCA;
                  • evaluarea unei glomerulonefrite;
                  • hemoragie pulmonară difuză;
                  • monitorizarea tratamentului pacienŃilor cu sindrom Goodpasture;
                                                                                    2;3
                  • pacienŃi cu poliartrită reumatoidă care au primit tratament cu săruri de aur sau penicilamină .
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
                                                                      2
                                           2
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                  Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                                        2
                                                                      2
                  Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
                                          2
                  Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                                                                       2
                  Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian .
                  Stabilitate probă - serul separat este stabil 12 ore la 4°C; timp mai îndelungat la -20 °C .
                                                                                 2
                     Metodă - imunoenzimatică cu detecŃie prin fluorescenŃă (FEIA). Antigenul folosit conŃine un fragment de colagen α3 (IV)
                               2
                  uman recombinat .
                  Valori de referinŃă
                  <7   U/mL : negativ
                  7-10 U/mL : echivoc
                               2
                  >10  U/mL: pozitiv .
                  Limite şi interferenŃe
                                                                                           1
                  Anti-GBM mai pot fi detectaŃi în nefrita tubulo-interstiŃiala şi la unii pacienŃi cu lupus eritematos sistemic .


                                                            Bibliografie

                     1.   Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott
                                 Williams & Wilkins, USA, 7 ed. 2004, 595.
                     2.   Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog
                     3.   Laboratory  Corporation  of  America.Directory  of  Services  and  Interpretive  Guide.  Antiglomerular  Basement  Membrane  Antibodies,
                        Quantitative. www.labcorp.com  2003. Ref Type: Internet Communication.
                        4.     Pina Joseph. Goodpasture Syndrome: A Case of Delayed Appearance of Autoantibodies and Renal Disease.
                                In Military Medicine, Sept.2001.
   404   405   406   407   408   409   410   411   412   413   414